Untitled Document
Ce anume diferentiaza Tribuna Economica de alte publicatii de profil?
Axarea pe problematica firmei
Prezentarea de solutii pentru profitul si siguranta afacerilor
Comentarea si explicitarea modului de aplicare a legislatiei economice
Caracterul de analiza a articolelor si nu doar de simpla informare




















Camera de Comert, Industrie si Agricultura Alba
Facultatea de
Stiinte Economice
  Universitatea
LUCIAN BLAGA Sibiu
Camera de Comert, Industrie si Agricultura Buzau

          INTERVENTII ÎN ECONOMIE

      Grupul de presa si editura Tribuna economica, onorându-si calitatea sa de Decan al presei economice românesti va prezinta, în aceasta sectiune a Site-ului sau, o serie de interventii jurnalistice în economie. Publicarea unor asemenea interventii reprezinta o noua modalitate de implicare a Tribunei economice în sprijinul comunitatii de afaceri din România, a sesizarii si rezolvarii problemelor cu care se confrunta cititorii/utilizatorii carora ne adresam.

      În acest cadru va vor fi prezentate o serie de interventii ale Tribunei economice efectuate: în domeniul fiscal, în domeniul financiar-contabil, în domeniul comercial, în domeniul resurselor umane, în domeniul juridic, în domeniul controlului/auditului, în domeniul managementului/marketingului agentilor economici s.a. O alta serie de interventii vor fi facute în sprijinul cunoasterii si aplicarii noutatilor si prioritatilor, evolutiilor si tendintelor care se manifesta în procesul integrarii europene sau al functionarii economiei mondiale.

      Investigatiile întreprinse semnaleaza factorilor de decizie si publicului citititor o serie de probleme mai putin sau deloc sesizate pâna acum, cu care se confrunta managerii si specialistii din companiile de stat si firmele particulare, precum si din institutiile publice. Analizele noastre se refera la o serie de blocaje importante în functionarea mecanismului economic si în viata agentilor economici si a populatiei.

      Specialistii/autorii analizelor/documentarelor prezentate radiografiaza cauzele interne si externe care provoaca aparitia acestor obstacole si disfunctionalitati. Identificarea si evidentierea problematicii este finalizata cu formularea unei serii de propuneri concrete, aplicabile operativ în practica, menite sa contribuie la solutionarea deficientelor semnalate, la instaurarea unui mediu de afaceri functional si eficient.

      Grupul de presa si editura Tribuna economica invita specialistii implicati sa intervina cu comentarii legate de experienta proprie în domeniu, de dificultatile pe care asemenea probleme le genereaza în activitatea lor, formulând totodata propuneri capabile sa solutioneze asemenea deficiente, sa sporeasca implicarea lor în functionarea cu eficienta sporita a mecanismului economic.


Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Verificarea partenerilor de afaceri

 

Intr-un context economic deloc favorabil, informatiile pe baza carora se iau decizii privind vanzarea la termen au un impact major asupra indicatorilor unei companii. Verificarea partenerilor de afaceri joaca un rol mai important ca oricand, in conditiile in care eficientizarea timpului si luarea deciziilor intr-un timp relativ scurt au devenit imperative.
Rapoartele oferite de sistemul RisCo.ro cuprind Buletinul Insolventei, Procese in Instanta, Datorii Restante, Rating Financiar, Limite comerciale, Cash Flow, CIP online, si sunt necesare firmelor aflate in situatia de a vinde servicii clientilor, urmand sa incaseze contravaloarea acestora la termene cuprinse in general intre 15 si 90 de zile. Analizand acesti indicatori se evita riscul de neplata.

Reducerea riscului de neplata
Potrivit datelor furnizate de RisCo, cel mai complet sistem de verificare online a firmelor din Romania, de la inceputul acestui an au fost realizate aproximativ 20.000 de rapoarte, cele mai solicitate fiind rapoartele CIP Online (Centrala Incidentelor de Plati – 4.500), Buletinul Insolventei (3.800) si procese in instanta JUST (2.700).
Astfel, companiile sunt cel mai mult interesate de incidentele de plati aferente biletelor la ordin si cecurilor emise de o persoana juridica in ultimii 7 ani. Existenta unor inscrieri in Centrala Incidentelor de Plati poate fi evaluata ca un factor de risc important privind relatia comerciala cu acel partener. Cu cat incidentele sunt mai recente, cu atat riscul de neplata este mai mare.

Declararea insolventei – criteriu important?
Totodata, faptul ca o firma a intrat sau nu in insolventa reprezinta un factor important pentru partenerii de afaceri, ca de altfel si procesele companiei aflate pe rolul instantelor din Romania, lista proceselor fiind relevanta in primul rand prin numarul acestora. Cu cat numarul proceselor este mai mare, cu atat riscul operational al respectivei firme este mai mare. Recomandabil este ca firmele sa nu aiba procese in derulare, riscurile fiind in acest caz aproape nule.
Informatii precum ratingul financiar al companiei, raportul privind fluxurile de numerar Cash Flow sau RECOM Online intregesc topul celor mai solicitate informatii pe RisCo.ro. Aceste rapoarte sunt deosebit de utile pentru a intelege care este situatia financiara a companiei partenere, care sunt sansele ca aceasta sa nu isi poata plati la timp facturile in urmatoarele luni. De asemenea, raportul RECOM Online prezinta situatia actualizata a companiei, conform inregistrarilor de la Registrul Comertului.

Cine solicita astfel de informatii?
Cele mai interesate sa afle informatii despre partenerii de afaceri sunt companiile care activeaza in Comertul cu ridicata, Comert cu amanuntul, Productie si Consultanta. Acest interes se explica prin numarul ridicat de clienti-companii ai firmelor din sectoarele respective de activitate, precum si prin specificul vanzarilor. O companie care vinde produse cu plata la termen catre o baza larga de clienti, multi dintre ei clienti noi, este interesata de informatii rapide, corecte si eficiente privind bonitatea acestor clienti.

Un serviciu unicat
RisCo este singurul serviciu din tara care poate furniza rapoarte unice in mediul online despre ratingul financiar al unei firme, cash flow, limitele comerciale ce pot fi acordate companiei, raportul CIP instantaneu, rapoarte RECOM, datorii restante, insolventa si procese in justitie.
In 4 minute, RisCo genereaza rapoarte ruland ultimele informatii existente in bazele oficiale de date.
Rapoartele RisCo pot fi accesate la adresa www.risco.ro de catre orice persoana fizica sau juridica, fara a fi necesara crearea unui cont de client. Utilizatorii care isi deschid cont de client RisCo beneficiaza de 3 rapoarte gratuite.

       Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Intrebari despre regimul composesoratelor

 

Recent, am primit la redactie mai multe intrebari privind: cadrul juridic legal pentru composesorate si retrocedarea padurilor; adeziunea la o asociatie de composesorat; cai de obtinere a suprafetelor de teren neretrocedate, cuvenite, pentru un membru al asociatiei.
O intrebare punctuala a fost urmatoarea: “Daca ma aflu intr-o asociere (de exemplu, suntem 10 oameni care ne-am asociat sa facem un bazin pentru apa) si cu timpul unul se supara de ceva pe altul si ii taie apa deoarece conducta traverseaza terenul lui si – neavand nici unul vreun document din punct de vedere legal – ce se poate face in acest sens?

Redam mai jos raspunsurile, ca temei legal, pe care le sugereaza redactia, cu mentiunea ca sunt binevenite orice opinii sau completari care il pot ajuta pe cititorul nostru, precum si alte persoane care ar putea fi interesate.
* Principalul temei legal il constituie Codul silvic din 2008, publicat in Monitorul Oficial nr. 238/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, act normativ care a abrogat o serie de acte normative anterioare. Deci, ca regula generala, pe acest act normativ va bazati cand aveti probleme ce tin de exploatarea padurii, in asociere privata.

* Ce spune Codul silvic?
“Art. 92. – (1) Persoanele fizice si/sau juridice care au in proprietate terenuri forestiere se pot constitui in asociatii, potrivit legii.
(2) Principiile care stau la baza constituirii asociatiilor prevazute la alin. (1) sunt urmatoarele:
a) libera asociere;
b) respectarea regimului silvic;
c) gospodarirea durabila a padurilor.
(3) Infiintarea asociatiilor de proprietari de paduri se face in vederea realizarii obiectivelor de ordin economic, ecologic si de management durabil al padurilor, urmarindu-se:
a) consolidarea proprietatii;
b) comercializarea in conditii de profitabilitate a produselor fondului forestier;
c) crearea de ocoale silvice proprii;
d) cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor interne si externe;
e) reprezentarea drepturilor proprietarilor in raport cu autoritatile.

Art. 93. – Asociatiile de proprietari de paduri se infiinteaza potrivit prevederilor art. 92 alin. (1) si functioneaza in conformitate cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 246/2005.

Art. 94. – (1) Pentru a beneficia de sprijin conform legii, asociatiile de proprietari de paduri si formele asociative prevazute la art. 92 alin. (1) trebuie sa se inscrie in Registrul national al asociatiilor de proprietari de paduri, tinut la nivelul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(2) Continutul, modelul si procedura de inscriere in Registrul national al asociatiilor de proprietari de paduri se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.

Art. 95. – (1) Obstile de mosneni in devalmasie, obstile de mosneni in indiviziune, obstile razesesti nedivizate, composesoratele, padurile graniceresti, padurile urbariale, comunele politice, alte comunitati si forme asociative cu diferite denumiri, existente anterior anului 1948, fac parte din tezaurul istoric al Romaniei.
(2) Proprietatea formelor asociative prevazute la alin. (1) este garantata, indivizibila si inalienabila.
(3) Formele asociative prevazute la alin. (1), rezultat al manifestarii vointei comunitatilor locale, sunt persoane juridice; organizarea si functionarea acestora se vor reglementa prin lege speciala.

Art. 96. – Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura sprijina constituirea si dezvoltarea asociatiilor de proprietari de paduri si a formelor asociative, prin bugetul sau.”

* Retineti, deci, ca asocierea se face potrivit dispozitiilor din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 246/2005.

* In ce priveste retrocedarea, aveti la dispozitie reglementarile din Legea fondului funciar nr. 18/1991 si Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, ambele cu modificarile si completarile ulterioare. Demersurile nu le puteti face, intr-o prima etapa, decat prin comisia locala care se ocupa de constatare si de repunere in posesie.

          Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Paradoxuri in stabilirea termenului de la care incepe executarea silita a creantelor fiscale,
fata de termenul de la care incepe prescriptia

dr. N. Grigorie-Lacrita

Foarte important este a se retine ca: n dreptul statului de a cere executarea silita a unei creante fiscale incepe chiar din prima zi dupa expirarea termenului legal de plata a creantei fiscale, adica se naste cu prima zi de restanta la plata a obligatiei fiscale a contribuabilului; n termenul de prescriptie fiscala incepe de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care s-a nascut creanta fiscala, deci dupa o perioada care poate fi de maximum 10 luni si 3 sau 4 zile (in functie de cate zile are luna februarie) fata de data de la care se naste dreptul statului de a cere executarea silita a respectivei creante fiscale; n pentru cele mai numeroase creante fiscale, organele fiscale emit, in baza prevederilor legale in vigoare, dupa data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care s-a nascut creanta fiscala, diverse acte administrative fiscale, in special decizii de impunere. Printr-un mod de gandire si de a proceda cu adevarat incorect, unele organe fiscale stabilesc (si anumite organe de justitie admit) ca termenul de prescriptie fiscala incepe de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care s-a emis actul administrativ fiscal, deci dupa o perioada care poate fi de maximum un an, 10 luni si 3 sau 4 zile fata de data de la care se naste dreptul statului de a cere executarea silita a respectivei creante fiscale, prelungind astfel cu inca un an data de la care incepe termenul de prescriptie.
Asa dupa cum am aratat si cu alte ocazii, acest mod de gandire si de a proceda nu se bazeaza pe nicio prevedere legala clara, precisa si la modul imperativ si contravine prevederilor in materie ale Uniunii Europene.

Prescriptia: sens, continut, efecte juridice
* Orice definitie a prescriptiei in materie fiscala are la baza prevederile legale atat cele anterioare, cat si pe cele in vigoare in prezent, respectiv:
* art. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva1):
“Dreptul la actiune, avind un obiect patrimonial, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat in termenul stabilit in lege.
Odata cu stingerea dreptului la actiune privind un drept principal se stinge si dreptul la actiune privind drepturile accesorii.
Orice clauza care se abate de la reglementarea legala a prescriptiei este nula.”

* art. 2.500 “Obiectul prescriptiei extinctive” din Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 privind Codul civil2):
“(1) Dreptul material la actiune, denumit in continuare drept la actiune, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat in termenul stabilit de lege.
(2) In sensul prezentului titlu, prin drept la actiune se intelege dreptul de a constrange o persoana, cu ajutorul fortei publice, sa execute o anumita prestatie, sa respecte o anumita situatie juridica sau sa suporte orice alta sanctiune civila, dupa caz.”
Deci atat prin art. 1 alin. (1) din Decretul 167/1958, cat si prin art. 2.500 alin. (1) din noul Cod civil, se stabileste efectul prescriptiei conform caruia “dreptul material la actiune se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat in termenul stabilit de lege”.

* Pornind de la definirea, prin lege, a efectului prescriptiei, se poate defini si esenta, scopul prescriptiei, in materie fiscala, ca fiind “stingerea (pierderea) dreptului statului de a urmari, prin organele sale competente, incasarea veniturilor bugetare, din cauza neexercitarii acestui drept in interiorul unui anumit interval de timp, expres prevazut de lege, interval denumit termen de prescriptie”.
In temeiul art. 2.500 alin. (1) din Cod civil, in cazul in care statul, prin organele sale abilitate, nu-si exercita dreptul de a executa silit creanta sa in termenul de prescriptie prevazut de lege, pierde acest drept, stingandu-se astfel obligatia de plata ce revine contribuabilului cu privire la venitul bugetar respectiv.

* Titlul de creanta este actul juridic care constata si individualizeaza obligatia fiscala, dandu-i caracter concret si facand posibila executarea acesteia.
Caracterul cert si lichid al creantei fiscale, constatata si individualizata prin titlul de creanta, sunt conditii esentiale pentru a putea proceda la executarea silita a obligatiei fiscale.

* Creanta ajunsa la scadenta are caracter exigibil, a devenit exigibila, adica: poate fi pretinsa din prima zi dupa expirarea termenului legal de plata, se poate cere de indata executarea sa, la nevoie pe cale silita.
Despre exigibilitatea unei creante fiscale nu se poate vorbi in cadrul termenului de plata al acesteia.
Exigibilitatea este o notiune specifica numai “obligatiilor banesti restante la plata a caror executare poate fi ceruta de indata de catre creditor”.

*  Creanta bugetara devine executorie (adica trebuie executata, trebuie pusa in aplicare) si titlul de creanta fiscala care o constata devine executoriu (adica se poate cere de indata executarea sa, inclusiv pe cale silita), la data scadentei, prin expirarea termenului de plata prevazut de normele legale.
Creanta individualizata prin titlu executoriu are un caracter cert, existenta sa fiind neindoielnica si asupra ei neexistand vreun litigiu.

* Datorita caracterului executoriu al titlului de creanta fiscala, prescriptia din dreptul fiscal este o prescriptie a dreptului statului de a proceda la executarea silita a creantei sale, si nu o prescriptie a dreptului la actiune, asa cum este cazul in dreptul civil.
Prescriptia dreptului la actiune nu are aplicabilitate in cazul dreptului fiscal, ci numai in cazul dreptului civil.

Faptul ca prescriptia dreptului la actiune are aplicabilitate numai in cazul dreptului civil, nu si in cel fiscal, rezulta si din definitia data institutiei juridice a prescriptiei din domeniul fiscal.

        Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Tendinte ale legislatiei romane a muncii

dr. Valeriu Zanfir

Publicam punctele de vedere ale unor specialisti in dreptul muncii in legatura cu initiativa legislativa privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, care a fost publicata in M.Of. nr. 773/16.11.2012.
Proiectul de lege isi propune elaborarea unor solutii legislative capabile sa asigure un cadru normativ echilibrat in distribuirea drepturilor si obligatiilor partenerilor relatiei de munca si utile in vederea implementarii cu succes a politicilor privind ocuparea fortei de munca.
De asemenea, proiectul vizeaza consolidarea  dimensiunii parteneriale in configurarea drepturilor si obligatiilor salariatilor, precum si intarirea garantiilor juridice de care beneficiaza acestia.
Totodata, s-a urmarit si flexibilizarea relatiilor de munca, prin instituirea unei noi modalitati de verificare a aptitudinilor profesionale si personale ale persoanei care solicita angajarea., precum si echilibrarea relatiilor de munca dintre angajator si angajat.

A. Mai intai, este de observat ca, spre deosebire de redactarea actuala, forma propusa a art. 49 alin. (6) priveste numai termenele care au legatura cu executarea, modificarea ori incetarea contractului individual de munca, nu si cele privind incheierea acestuia, ceea ce este firesc. Altfel spus, in forma actuala a textului mentionat este inclusa si incheierea contractului intre aspectele ce sunt afectate de o suspendare a contractului, ceea ce este ilogic, de vreme ce nu poate fi suspendat un contract care nu este inca incheiat. De aceea, suspendarea urmeaza sa afecteze executarea ori modificarea contractului individual de munca, precum si incetarea acestuia, insa nu si incetarea de drept a acestuia.

B. O noutate a Proiectului o reprezinta aceea ca suspendarea contractului individual de munca nu afecteaza termenele detasarii ori cele aferente intreruperii temporare a activitatii din motive economice, tehnologice, structurale sau similare. Altfel spus, niciun termen de procedura eventual convenit de parti prin dialog social sau prin regulament intern (in urma consultarii) ori stabilit de catre angajator in mod unilateral (prin regulament), nu este afectat de insusi efectul suspendarii produs in aceste situatii juridice in care s-ar gasi la un moment dat un contract individual de munca.
Drept consecinta, ori de cate ori un contract individual se suspenda fie prin detasarea salariatului, fie in urma intreruperii activitatii in mod temporar, pentru motivele generice mentionate, termenele care privesc, de pilda, plata unor drepturi salariale51 sau, respectiv, eventuale formalitati necesare reluarii activitatii individuale ori prelungirii perioadei de suspendare (in limitele legii si cu plata corespunzatoare a indemnizatiei legale sau contractuale cuvenite in astfel de situatii) raman aplicabile, nefiind atinse de efectul suspendarii contractului individual in cauza. Este o solutie care, desi nu este exclusa direct de actuala reglementare, nu era in mod necesar admisibila, asa incat o precizare la nivel legal a supravietuirii unor astfel de termene este benefica.
Tot aici trebuie relevat faptul ca suspendarea contractului nu ar trebui sa afecteze termene de niciun fel in ipotezele de suspendare de drept, dar si in cazurile de suspendare la initiativa oricarei parti, daca aceste termene sunt necesare exercitarii unor drepturi sau indeplinirii unor obligatii care rezulta din alta situatie juridica decat suspendarea propriu-zisa.

In alti termeni, suspendarea contractului ar trebui sa afecteze doar executarea activitatii materiale de catre salariat si, corelativ, plata drepturilor salariale corespunzatoare de catre angajator, precum si orice alt drept care decurge din prestarea muncii si, respectiv, din plata drepturilor de natura salariala corespunzatoare, cuvenite astfel.
Mai limpede, ori de cate ori un contract individual de munca se suspenda, regula ar trebui sa o constituie supravietuirea oricaror altor termene care nu privesc efectuarea muncii si plata salariului si exceptia ar trebui sa fie reprezentata de suspendarea ex lege a acelor termene legate de prestarea muncii si plata salariului.
Am putea adauga aici ca, de fapt, exprimarea legiuitorului priveste doar termenele, nu si drepturile si obligatiile carora le sunt aferente aceste termene, ceea este lacunar si, prin consecintele neprevazute pe care le poate produce, pagubos.
Corect ar fi, credem noi, ca suspendarea – de orice origine – sa nu afecteze niciun drept si nicio obligatie, deci niciun termen corespunzator, altele decat cele care privesc activitatea materiala prestata de salariat si salariul cuvenit pentru aceasta.

C. O cauza de suspendare relativ noua, propusa de Proiect, este cea privind efectuarea serviciului militar obligatoriu, conform legii speciale, cauza care ar urma sa fie introdusa la lit. c1 a art. 50 din Cod.
Desi a mai fost reglementata, in chiar forma initiala a Codului, aceasta ipoteza de suspendare de drept a contractului individual de munca a fost inlaturata dupa aprobarea Legii nr. 395/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu si trecerea le serviciul militar pe baza de voluntariat.
Intrata in vigoare la data de 1 ianuarie 2007, aceasta lege a stabilit doar suspendarea obligativitatii serviciului militar, pe timp de pace, insa nu a suprimat obligatia in sine, motiv pentru care credem ca reintroducerea in Cod este utila si nu contravine acestei reglementari speciale, asa cum ar parea la prima lectura.

          Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Tableta de audit public intern

autor Vasile Zecheru

Problema
Organizarea structurala defectuoasa a Primariei Sectorului 1 Bucuresti

Constatarea
Din studiul organigramei entitatii publice, aprobata prin Hotararea nr. 12/2013 a Consiliului local (http://www.primariasector1.ro/download/regulamente/organigrama_31.01.2013.pdf) rezulta o serie de aspecte negative, dupa cum urmeaza:
– hipercentralizare decizionala;
– abateri de la prevederile art. 112 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, ale art. XVI din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, precum si ale  art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 229/2008 privind masuri pentru reducerea unor cheltuieli la nivelul administratiei publice (a se vedea ca titlul generic de „compartiment“ presupune o substructura strict definita – birou, serviciu, directie sau directie generala);
– viceprimarul si administratorul public nu au compartimente in subordine;
– nivelurile ierarhice nu sunt diferentiate;
– solutia grafica selectata pentru organigrama este deficitara si inexpresiva (liniile prin care sunt precizate raporturile de subordonare se intretaie si sunt greu de urmarit;
– Directia Juridica si Resurse umane este subordonata primarului, prin intermediul Secretarului general si nu in mod direct, asa cum prevad regulile de buna practica;
– In mod nefiresc, Consiliul local, organ deliberativ, are in subordine directii functionale ce tin de dimensiunea executiva a activitatilor.

Cauze
Ignorarea principiilor stiintifice care stau la baza proiectarii structurilor organizationale.
Necunoasterea regulilor de baza privind intocmirea organigramelor si a regulamentelor de organizare si functionare.
Neaplicarea intocmai a unor prevederi legale privind organizarea entitatilor publice.

Consecinte
Functia de control intern/managerial nu se poate exercita cu eficacitate in conditiile in care organizarea este deficitara si neprincipiala.
Centralizarea decizionala excesiva este cronofaga pentru organizatie, conduce la birocratie, ineficienta si insatisfactii in munca.

Recomandari
Reproiectarea documentelor organizarii formale (regulament de organizare si functionare, organigrama, fisele postului etc.).
Verificarea atenta a documentelor mai sus mentionate pentru a se identifica si alte posibile carente de ordin organizatoric.

           Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Concentrarea si redistribuirea bogatiei

dr. Emilian M. Dobrescu

La nivel mondial, Londra, New York, Hong Kong si Paris sunt considerate cele mai importante orase din perspectiva oamenilor cu averi mari. Potrivit “The Wealth Report 2012”, Beijing si Shanghai sunt orasele cu cea mai rapida crestere in importanta pe plan global, in vreme ce posesorii averilor semnificative din Estul Mijlociu si Africa desemneaza Dubaiul drept locatia cu cea mai rapida crestere in importanta si ca pe un centru de influenta in viitor. Siguranta personala reprezinta un criteriu mai important decat deschiderea economica in alegerea orasului de rezidenta de catre persoanele cu disponibilitati financiare semnificative, iar Monaco ramane cea mai scumpa locatie de rezidenta din lume, pretul unui metru patrat fiind de 58.300 de dolari (in trimestrul IV 2011), urmata de Cap Ferrat, Londra si Hong Kong.

Avutia mondiala. Repere
“The Wealth Report 2012” confirma redistribuirea averii catre zona Asia-Pacific; regiunea acopera China, sud-estul Asiei si Japonia si poseda mai multi milionari cu averi de peste 100 de milioane de dolari in active decat America de Nord sau Europa de Vest. Economiile emergente au continuat sa-si dezvolte influenta semnificativa asupra pietelor imobiliare consacrate: astfel in 2011, mobilitatea averilor dinspre economiile emergente a sustinut nivelul preturilor pe pietele de imobiliare de lux consacrate din America de Nord si Europa – Miami, Vancouver si Londra.
“The Wealth Report 2012” anticipeaza o crestere a interesului persoanelor cu disponibilitati financiare semnificative fata de proprietatile comerciale, estimand o valoare a tranzactiilor private la nivel global de 74,1 miliarde de dolari in 2012 (o crestere cu 5%, comparativ cu 2011).
In Europa, in ciuda recesiunii continentale de pe parcursul anului 2011, punctele principale de atractie de pe piata imobiliara de lux au ramas in continuare de interes – 8 din 10 cele mai scumpe locatii aflate in topul Knight Frank Prime International Residential Index (PIRI) sunt situate tot in Marea Britanie, Franta sau Elvetia.

Proprietatile de top reprezinta o parte importanta a portofoliilor – in 2011, la nivel mondial, s-a observat o crestere cu 19% a nivelului alocarilor catre piata imobiliara; cele mai semnificative cresteri in popularitate in 2011 au fost identificate la nivelul obligatiunilor (+65%) si al lichiditatilor (+60%).
Stilul de viata si investitiile raman factorii cheie care determina achizitia proprietatilor de lux. 16% din persoanele cu disponibilitati financiare semnificative intervievate au in proprietate o cabana de schi, iar 40% detin o proprietate la malul marii. SUA si Marea Britanie sunt destinatiile de top preferate de catre cei bogati pentru a doua casa.

Asia are mai multi milionari decat America de Nord
Pentru prima data in istorie, Asia are mai multi milionari decat America de Nord, chiar daca averea lor combinata este usor mai mica decat cea a omologilor de pe celalalt mal al Pacificului, arata un studiu publicat de firmele de consultanta Capgemini si RBC Wealth Management. Raportul Asia-Pacific Wealth Report este urmarit cu atentie de managerii de active, agentii imobiliari de lux si producatorii de bunuri de lux pentru indicii cu privire la modul in care persoanele instarite isi investesc banii.

Potrivit acestui studiu, in 2011 numarul celor din Asia-Pacific cu active investibile de un milion de dolari a crescut pana la 3,37 milioane de persoane, comparativ cu 3,35 milioane persoane in America de Nord si 3,17 milioane persoane in Europa.
In schimb, averile combinate ale milionarilor asiatici (dintre care 54% sunt in Japonia si aproape 17% in China) au scazut in 2011 pana la 10.700 miliarde de dolari de la 10.800 miliarde de dolari in 2010 si se situeaza sub cele 11.400 miliarde de dolari la cat se ridica averile combinate ale milionarilor din America de Nord. Tot in 2011, averile au scazut cel mai mult in Hong Kong (20,1%) si India (18%), dar au crescut cel mai mult in Thailanda (9,3%) si Indonezia (5,3%). Cresteri mai modeste s-au inregistrat in Japonia (2,3%) si China (1,8%). “Cu toate acestea, Asia-Pacific ar urma sa continue sa inregistreze o crestere economica mai mare decat alte regiuni, iar numarul persoanelor instarite, precum si averile combinate ar urma sa continue sa creasca”, se arata in raportul mentionat.

          Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Privilegiul imobiliar al asociatiei de proprietari

 

In situatia in care proprietarul unui apartament din condominiu nu si-a indeplinit obligatiile de plata fata de asociatia de proprietari, trebuie avute in vedere dispozitiile din Codul civil si din Legea privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, cu privire la privilegiul imobiliar al asociatiei.

* Potrivit art. 2.339 si urmatoarele din Codul civil, creantele privilegiate asupra anumitor bunuri mobile sunt urmatoarele:
– creanta vanzatorului neplatit pentru pretul bunului mobil vandut unei persoane fizice este privilegiata cu privire la bunul vandut, cu exceptia cazului in care cumparatorul dobandeste bunul pentru serviciul sau exploatarea unei intreprinderi;
– creanta celui care exercita un drept de retentie este privilegiata cu privire la bunul asupra caruia se exercita dreptul de retentie, atat timp cat acest drept subzista.

* In caz de concurs, privilegiile se exercita in ordinea prevazuta la alin. (1). Orice stipulatie contrara se considera nescrisa.
* Daca prin lege nu se prevede altfel, privilegiul special se stinge prin instrainarea, transformarea sau pieirea bunului.
* In caz de concurs intre privilegii sau intre acestea si ipoteci, creantele se satisfac in ordinea urmatoare:
– creantele privilegiate asupra unor bunuri mobile, prevazute la art. 2.339;
– creantele garantate cu ipoteca sau gaj.
Creditorul care beneficiaza de un privilegiu special este preferat titularului unei ipoteci mobiliare perfecte daca isi inscrie privilegiu la arhiva inainte ca ipoteca sa fi devenit perfecta. Tot astfel, creditorul privilegiat este preferat titularului unei ipoteci imobiliare daca isi inscrie privilegiul in cartea funciara mai inainte ca ipoteca sa fi fost inscrisa.

* Atragem atentia asupra dispozitiei din art. 2.334 din Codul civil, potrivit careia privilegiile sunt opozabile tertilor fara sa fie necesara inscrierea lor in registrele de publicitate, daca prin lege nu se prevede altfel.
* Pe situatia in discutie, astfel cum aceasta materie este tratata in Legea nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, retinem ca asociatia de proprietari are un privilegiu imobiliar cu rang prioritar asupra apartamentelor si altor spatii proprietati individuale ale proprietarilor din condominiu, precum si un privilegiu asupra tuturor bunurilor mobile ale acestora, pentru sumele datorate cu titlu de cota de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari, dupa cheltuielile de judecata datorate tuturor creditorilor in interesul carora au fost facute.
* Privilegiul se inscrie in Registrul de publicitate imobiliara al judecatoriei, la cererea presedintelui asociatiei de proprietari, pe baza extraselor de pe ultima lista lunara de plata a cotelor de contributie din care rezulta suma datorata cu titlu de restanta. Privilegiul se radiaza la cererea presedintelui asociatiei de proprietari sau a proprietarului, pe baza chitantei ori a altui inscris prin care asociatia confirma plata sumei datorate.
* Operatiunile de publicitate imobiliara privitoare la privilegiul aratat sunt scutite de taxa de timbru.
* Norma de aplicare a Legii nr. 230/2007 precizeaza in acest sens ca privilegiul imobiliar se inscrie in partea a III-a a Cartii funciare, conform procedurii publicitatii imobiliare prevazute in titlul II din Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, republicata, si in Regulamentul de organizare si functionare a birourilor de cadastru si publicitate imobiliara, aprobat prin Ordinul directorului general al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara nr. 633/2006, cu modificarile ulterioare.
* Privilegiul imobiliar se inscrie la cererea presedintelui asociatiei de proprietari. Cererea se adreseaza biroului de cadastru si publicitate imobiliara in a carui circumscriptie este situat imobilul si va cuprinde numele, prenumele/denumirea si domiciliul/ sediul solicitantului, actul de identitate, codul numeric personal, obiectul inscrierii, indicarea actului sau a actelor in masura sa justifice cererea, localitatea in care este situat imobilul, numarul cadastral al imobilului si numarul de carte funciara, dupa caz.
* In cazul in care nu exista deschisa carte funciara pentru imobilul asupra caruia se solicita inscrierea privilegiului, se va face mentiune despre aceasta in cerere, urmand ca privilegiul sa fie inscris in vechile registre de publicitate imobiliara, in conformitate cu art. 58 alin. (2) din Legea nr. 7/1996, republicata.
* La cerere se va anexa un exemplar original sau o copie legalizata a extrasului de pe listele lunare de plata a cotelor de contributie, din care rezulta suma datorata.

Cererea si extrasele de pe listele de plata vor purta stampila asociatiei de proprietari si, dupa caz, semnatura administratorului, a unui membru al comisiei de cenzori, respectiv a presedintelui asociatiei, cu precizarea numelui si prenumelui acestora.
* Privilegiul imobiliar este opozabil celorlalti creditori, numai de la data indeplinirii formalitatilor de publicitate imobiliara.
* Privilegiul imobiliar se radiaza la cererea presedintelui asociatiei de proprietari sau a proprietarului, pe baza chitantei ori a altui inscris prin care asociatia confirma plata sumei datorate.

        Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Verificarea partenerilor de afaceri

 

Intr-un context economic deloc favorabil, informatiile pe baza carora se iau decizii privind vanzarea la termen au un impact major asupra indicatorilor unei companii. Verificarea partenerilor de afaceri joaca un rol mai important ca oricand, in conditiile in care eficientizarea timpului si luarea deciziilor intr-un timp relativ scurt au devenit imperative.

Rapoartele oferite de sistemul RisCo.ro cuprind Buletinul Insolventei, Procese in Instanta, Datorii Restante, Rating Financiar, Limite comerciale, Cash Flow, CIP online, si sunt necesare firmelor aflate in situatia de a vinde servicii clientilor, urmand sa incaseze contravaloarea acestora la termene cuprinse in general intre 15 si 90 de zile. Analizand acesti indicatori se evita riscul de neplata.

Reducerea riscului de neplata
Potrivit datelor furnizate de RisCo, cel mai complet sistem de verificare online a firmelor din Romania, de la inceputul acestui an au fost realizate aproximativ 20.000 de rapoarte, cele mai solicitate fiind rapoartele CIP Online (Centrala Incidentelor de Plati – 4.500), Buletinul Insolventei (3.800) si procese in instanta JUST (2.700).
Astfel, companiile sunt cel mai mult interesate de incidentele de plati aferente biletelor la ordin si cecurilor emise de o persoana juridica in ultimii 7 ani. Existenta unor inscrieri in Centrala Incidentelor de Plati poate fi evaluata ca un factor de risc important privind relatia comerciala cu acel partener. Cu cat incidentele sunt mai recente, cu atat riscul de neplata este mai mare.

Declararea insolventei – criteriu important?
Totodata, faptul ca o firma a intrat sau nu in insolventa reprezinta un factor important pentru partenerii de afaceri, ca de altfel si procesele companiei aflate pe rolul instantelor din Romania, lista proceselor fiind relevanta in primul rand prin numarul acestora. Cu cat numarul proceselor este mai mare, cu atat riscul operational al respectivei firme este mai mare. Recomandabil este ca firmele sa nu aiba procese in derulare, riscurile fiind in acest caz aproape nule.
Informatii precum ratingul financiar al companiei, raportul privind fluxurile de numerar Cash Flow sau RECOM Online intregesc topul celor mai solicitate informatii pe RisCo.ro. Aceste rapoarte sunt deosebit de utile pentru a intelege care este situatia financiara a companiei partenere, care sunt sansele ca aceasta sa nu isi poata plati la timp facturile in urmatoarele luni. De asemenea, raportul RECOM Online prezinta situatia actualizata a companiei, conform inregistrarilor de la Registrul Comertului.

Cine solicita astfel de informatii?
Cele mai interesate sa afle informatii despre partenerii de afaceri sunt companiile care activeaza in Comertul cu ridicata, Comert cu amanuntul, Productie si Consultanta. Acest interes se explica prin numarul ridicat de clienti-companii ai firmelor din sectoarele respective de activitate, precum si prin specificul vanzarilor. O companie care vinde produse cu plata la termen catre o baza larga de clienti, multi dintre ei clienti noi, este interesata de informatii rapide, corecte si eficiente privind bonitatea acestor clienti.

Un serviciu unicat
RisCo este singurul serviciu din tara care poate furniza rapoarte unice in mediul online despre ratingul financiar al unei firme, cash flow, limitele comerciale ce pot fi acordate companiei, raportul CIP instantaneu, rapoarte RECOM, datorii restante, insolventa si procese in justitie.
In 4 minute, RisCo genereaza rapoarte ruland ultimele informatii existente in bazele oficiale de date.
Rapoartele RisCo pot fi accesate la adresa www.risco.ro de catre orice persoana fizica sau juridica, fara a fi necesara crearea unui cont de client. Utilizatorii care isi deschid cont de client RisCo beneficiaza de 3 rapoarte gratuite.

         Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Stimularea motivarii angajatilor

autor Florin Pasa

IMBUNATATIREA rezultatelor firmelor si ale institutiilor trebuie sa aiba in vedere stimularea motivatiei angajatilor care reprezinta un proces intern, individual ce mobilizeaza, directioneaza si sustine un anume comportament al acestora. Motivatia practic inseamna ca managerii sa coreleze nevoile, aspiratiile si interesele angajatilor cu indeplinirea obiectivelor, exercitarea atributiilor, competentelor si responsabilitatilor stabilite.
Motivatia angajatilor prin salarizarea mai buna a acestora reprezinta cel mai puternic mijloc de stimulare si de aceea utilizarea defectuoasa a lui conduce la insucces. Asadar, performantele – tinta ale angajatilor – trebuie sa corespunda sarcinilor si obiectivelor de indeplinit, corelate fiind cu salariul fiecarui angajat in parte.

Strategii in motivarea angajatilor
Deciziile care privesc motivarea angajatilor trebuie privite strategic. Strategiile in acest domeniu este necesar sa aiba ca obiectiv principal determinarea angajatilor sa se implice si sa depuna toate eforturile pentru obtinerea de performante inalte la nivelul firmei si al institutiei.
Dupa modul cum este conceputa si aplicata strategia de motivare a angajatilor se identifica importanta activitatilor desfasurate si se estimeaza performantele pe care managerii doresc sa le realizeze.
In vederea obtinerii adeziunii si implicarii angajatilor, managerii trebuie sa asigure un sistem de motivare a muncii, bazat pe recompense atat fi-nanciare, cat si intrinseci.

Un sistem de motivare bine gandit este necesar sa aiba in vedere: cultura firmei si a institutiei, modelele com-portamentale existente, prioritatile angajatilor si facilitatea de aplicare.
In cadrul firmelor si al institutiilor poate fi adoptata una din cele doua proceduri posibile de motivare a angajatilor: salarizarea in raport de postul ocupat si salarizarea in raport de performanta.

* Salarizarea in raport de postul ocupat. Se considera ca toti angajatii contribuie la realizarile firmei sau ale institutiei, ei trebuind sa fie recompensati in mod egal, sub forma unui procent adaugat la salariul de incadrare (stimulent). In acest caz, creste-rea salariilor este legata mai mult de cresterea costului vietii si nu de performanta individuala sau generala, de ansamblu, a unitatii.
* Salarizarea in raport de performanta. Se are in vedere cuantificarea precisa a rezultatelor obtinute si sistemul de recompensare se bazeaza strict pe evaluarea rezultatelor fiecarui angajat, respectiv angajatii cu performante mai bune vor beneficia de cresteri salariale mai mari decat cei cu performante slabe. Bonusurile acordate pot fi individuale, pe colective de angajati, pe firma sau institutie sau sub forma mixta.

Pentru a fi eficient, un sistem de motivare a angajatilor trebuie sa isi propuna urmatoarele:
– sa asigure recunoasterea angajatilor care au o contributie deosebita si care ii incurajeaza si pe ceilalti sa se perfectioneze;
– sa evidentieze aprecierea fata de performantele superioare;
– sa asigure avantaje maxime de pe urma sistemului de motivare aplicat si sa evidentieze ori de cate ori este cazul pe acei angajati cu rezultate foarte bune;
– sa diversifice modalitatile de motivare a angajatilor pe perioada anului, in raport de rezultatele generale;
– sa convinga conducerea ca diversitatea formelor de motivare mareste inovarea si cresterea productivitatii muncii individuale;
– sa imbunatateasca moralul angajatilor prin utilizarea obiectiva a recompenselor;
– sa stimuleze modelele de angajati pe care conducerea doreste sa fie urmate in continuare de catre intregul personal;
– sa se asigure ca angajatii evidentiati ca urmare a rezultatelor remarcabile obtinute, beneficiaza de respect si recunoastere din partea colegilor lor.
Asadar, daca salariul are capacitatea de a satisface o diversitate de nevoi individuale, atunci el are o valenta mare si trebuie sa constituie un motivator real in masura in care este corelat direct cu rezultatele individuale. Numai in acest context se creeaza in cadrul firmei si al institutiei un climat motivational puternic, ceea ce va oferi angajatilor multiple satisfactii.

        Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Aspecte specifice ale verificarii veniturilor din activitatile independente

autor Mihai Roman

Controlul stabilirii venitului net din activitati independente se realizeaza in baza prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale Normelor metodologice de aplicare.
Potrivit prevederilor art. 48 alin.(1) din Codul fiscal, venitul net din activitati independente rezulta ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile aferente realizarii venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, cu exceptia prevederilor art. 49 si 50.

Mentionam ca prevederile art. 49 se refera la stabilirea venitului net din activitati independente pe baza normelor de venit, iar art. 50 reglementeaza stabilirea venitului net anual din drepturi de proprietate intelectuala, care prezinta anumite particularitati fata de prevederea de la art. 48 alin.(1) din Codul fiscal, mai sus mentionata.

Verificarea respectarii regulilor generale de stabilire a venitului net anual din activitati independente, determinat pe baza contabilitatii in partida simpla
Potrivit art. 48 alin. (1) din Codul fiscal, venitul net din activitati independente se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, cu exceptia prevederilor art. 49, care reglementeaza stabilirea venitului net anual pe baza normelor de venit si art. 50, referitor la stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuala.

Venitul brut cuprinde:
‹ sumele incasate si echivalentul in lei al veniturilor in natura din desfasurarea activitatii;
‹ veniturile sub forma de dobânzi din creante comerciale sau din alte  creante utilizate in legatura cu o activitate independenta;
‹ câstigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate intr-o activitate independenta, exclusiv contravaloarea bunurilor ramase dupa incetarea definitiva a activitatii, cu aplicabilitate incepând cu data de 1 octombrie 2011;
‹ veniturile din angajamentul de a nu desfasura o activitate independenta sau de a nu concura cu o alta persoana;
‹ veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plata aparute in legatura cu o activitate independenta;
‹ veniturile inregistrate de casele de marcat cu memorie fiscala, instalate ca aparate de taxat pe autovehiculele de transport persoane sau bunuri in regim de taxi.

In venitul brut se includ toate veniturile in bani si in natura, cum sunt: venituri din vânzarea de produse si de marfuri, venituri din prestarea de servicii si executarea de lucrari, venituri din vânzarea sau inchirierea bunurilor din patrimoniul afacerii si orice alte venituri obtinute din exercitarea activitatii, precum si veniturile din dobânzile primite de la banci pentru disponibilitatile banesti aferente afacerii, din alte activitati adiacente si altele asemenea. In venitul brut se includ si veniturile incasate ulterior incetarii activitatii independente, pe baza facturilor emise si neincasate pâna la incetarea activitatii.
Prin activitati adiacente se intelege toate activitatile care au legatura cu obiectul de activitate autorizat.
In cazul incetarii definitive a activitatii, sumele obtinute din valorificarea bunurilor din patrimoniul afacerii, inscrise in Registrul-inventar, cum ar fi: mijloace fixe, obiecte de inventar si altele asemenea, precum si stocurile de materii prime, materiale, produse finite si marfuri ramase nevalorificate sunt incluse in venitul brut.

In cazul in care bunurile si drepturile din patrimoniul afacerii trec in patrimoniul personal al contribuabilului, din punct de vedere fiscal se considera o instrainare, suma reprezentând contravaloarea acestora incluzându-se in venitul brut al afacerii si evaluarea se face la preturile practicate pe piata sau stabilite prin expertiza tehnica.

In cazul bunurilor si drepturilor care trec prin reorganizare in patrimoniul altei afaceri a aceluiasi contribuabil, cele cu valoare ramasa de amortizat se inscriu in Registrul-inventar, la aceasta valoare care constituie si baza de calcul al amortizarii. Pentru bunurile si drepturile complet amortizate care trec prin reorganizare in patrimoniul altei afaceri a aceluiasi contribuabil, nu se calculeaza amortizare ca  cheltuiala deductibila aferenta veniturilor noii activitati.

      Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Mari institutii si piete bancare internationale

autor dr. Emilian Dobrescu

Am grupat sub acest titlu o serie de actiuni si initiative petrecute in domeniul bancar in ultimii ani , care, in conditii normale ale economiei de piata nu ar fi avut loc. Criza economica profunda, de peste 4 ani, care macina economiile si nervii oamenilor, i-a impins pe acestia la actiuni pe care forta economiilor concurente nu i-ar fi lasat alftel sa le realizeze (cum este Initiativa de la Viena), pana la conversia in pierdere  a peste jumatate din valoarea unor actiuni (cum a fost conversia actiunilor grecesti din martie anul trecut).
Banca Centrala Europeana (BCE) a demarat la inceputul lunii martie 2012 a doua operatiune de refinantare pe 36 de luni, acordand imprumuturi de 530 miliarde de euro unui numar de 800 de banci din zona euro, pentru a stimula acordarea de credite companiilor si a reduce costurile de creditare ale guvernelor. Anterior, la finele lunii decembrie 2011, BCE a mai acordat unui numar de 523 de banci imprumuturi pe trei ani in valoare de 489 miliarde de euro, la o dobanda de 1%. In vremuri economice obisnuite, astfel de lucruri nu s-ar fi intamplat.
Paradoxurile bancare de mai jos ilustreaza forta de adaptare a omului actual si a teoriei economice la vicisitudinile pietei libere, dorinta de a gasi mecanisme si parghii care sa permita reluarea ciclurilor economice pozitive, dar si opiniile foarte diferite exisente in cazul unor astfel de initaitive.

Paradoxuri bancare
Initiativa de la Viena

A fost creata la inceputul anului 2009, pentru a preveni eventuale retrageri masive de capital de pe pietele est-europene in urma crizei financiare mondiale declansata de falimentul Lehman Brothers Holdings. In prima parte a anului 2009, grupul Initiativa de la Viena a obtinut angajamente din partea marilor banci prezente in Europa Centrala si de Est ca isi vor mentine expunerea pe pietele din regiune timp de cel putin un an, in conditiile in care un val de retrageri de capital ar fi adancit impactul crizei mondiale asupra economiilor din regiune. “Oficialii prezenti si reprezentantii bancilor din sectorul privat au convenit asupra unor principii pentru evitarea dezintermedierii dezordonate in Europa emergenta. Grupurile bancare active in regiune, autoritatile nationale si cele europene ar trebui sa coopereze strans pentru a mentine conditiile de credit adecvate cresterii economice sustenabile”, spunea un comunicat al grupului, distribuit pe 13 martie 2009, de catre Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si Fondul Monetar International. Institutiile europene ar trebui sa-si asume un rol central de supraveghere si coordonare, iar institutiile financiare internationale, precum BERD si FMI, ar trebui sa sprijine aplicarea acestor principii, se mai spunea in comunicat.

Initiativa Viena 2
Bancile din Europa Occidentala, cum ar fi UniCredit SpA si Erste Group Bank AG, isi mentin sprijinul pentru diviziile din Europa de Est, chiar daca se reorienteaza catre finantarea locala din cauza noilor reglementari privind capitalul, se arata intr-o analiza a Agentiei de evaluare financiara Fitch Ratings. Artur Szeski, director Fitch in Varsovia subliniaza ca: “Vedem o schimbare a politicii bancilor mama, dar nu vedem sa se intample nimic drastic in privinta reducerii capacitatii de a obtine finantare de la bancile mama. Nu vedem nici un exemplu in care capitalul nu a ajuns la o subsidiara cand a fost necesar”.
Pe 2 martie 2012, la Bruxelles a fost lansata “Initiativa Viena 2”, care incearca sa solutioneze acest conflict potential prin coordonarea proiectelor de reglementare din tarile Europei Centrale si de Est cu cele din tarile occidentale unde se afla sediul bancilor. Unul din obiectivele “Initiativei Viena 2” este sa se asigure ca autoritatile din tarile unde se afla sediul central al bancii iau in considerare impactul pe care l-ar putea avea masurile de reglementare asupra tarilor Europei Centrale si de Est.

Schimbul unor obligatiuni grecesti
Schimbul obligatiunilor in valoare de 177 miliarde de euro emise in conformitate cu legislatia elena si detinute de creditorii privati a fost incheiat pe 12 martie 2012, dupa-amiaza, marcand sfarsitul primei etape a procesului de restructurare a datoriei suverane a Greciei. Operatiunea, cu caracter pur tehnic, a constat in inlocuirea vechilor titluri cu unele noi in sistemele informatice.
Pentru obligatiuni vechi de 100 de euro, investitorii primesc noi titluri elene de 31,5 euro si obligatiuni in valoare de 15 euro ale Fondului European de Stabilitate Financiara, cu maturitate la doi ani. Investitorii pierd astfel 53,5% din valoarea nominala a bondurilor. Tot acest amplu proces de restructurare vizeaza reducerea datoriei totale a Greciei pana la 120,5% din PIB in 2020 de la 160% din PIB in prezent.

         Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Taxarea inversa

autor dr. N. Grigorie-Lacrita

Taxarea inversa este reglementata prin art. 160 “Masuri de simplificare” din Codul fiscal si prin pct. 82 din Normele metodologice de aplicare a art. 160 din Codul fiscal.

Elementele definitorii ale taxarii inverse si conditiile obligatorii de indeplinit pentru aplicarea acesteia sunt prezentate in cele ce urmeaza.
* Atat furnizorul, cat si beneficiarul trebuie sa fie inregistrati in scopuri de T.V.A.
* Livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii sa aiba locul livrarii sau locul prestarii in Romania.
* Operatiunile sunt supuse T.V.A.
* Furnizorii emit facturi fara taxa si inscriu in aceste facturi mentiunea “aplicat taxarea inversa”.
* Taxa se calculeaza de catre beneficiar si se inscrie in facturi si in jurnalul pentru cumparari, fiind preluata atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila in decontul de taxa.
* Din punct de vedere contabil, beneficiarul se va inregistra, in cursul perioadei fiscale, cu suma taxei aferente, prin articolul contabil:
4426 “T.V.A. deductibila” = 4427 “T.V.A. colectata”.
* Inregistrarea taxei de catre cumparator atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila in decontul de taxa este denumita autolichidarea T.V.A. Colectarea T.V.A. la nivelul taxei deductibile este asimilata cu plata taxei catre furnizor/prestator. Aceste prevederi sunt valabile pentru orice alte situatii in care se aplica taxarea inversa.
* Persoanele impozabile cu regim mixt care sunt beneficiari ai unor achizitii supuse taxarii inverse, conform art. 160 din Codul fiscal, vor deduce taxa in decontul de taxa in limitele si in conditiile stabilite la art. 145, 1451, 146, 147 si 1471 din Codul fiscal.
* Furnizorii/prestatorii care sunt persoane impozabile cu regim mixt vor lua in calculul pro rata, ca operatiuni taxabile, valoarea livrarilor/prestarilor pentru care au aplicat taxarea inversa.
* Persoana impozabila care realizeaza sau urmeaza sa realizeze atat operatiuni care dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere este denumita persoana impozabila cu regim mixt.
* Persoana care realizeaza atat operatiuni pentru care nu are calitatea de persoana impozabila, in conformitate cu prevederile art. 127, cat si operatiuni pentru care are calitatea de persoana impozabila este denumita persoana partial impozabila.

* Pro rata se determina ca raport intre:
a) suma totala, fara taxa, dar cuprinzand subventiile legate direct de pret, a operatiunilor constand in livrari de bunuri si prestari de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, la numarator; si
b) suma totala, fara taxa, a operatiunilor prevazute la lit. a) si a operatiunilor constand in livrari de bunuri si prestari de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate in scopul finantarii operatiunilor scutite fara drept de deducere sau operatiunilor care nu se afla in sfera de aplicare a taxei.

* Se exclud din calculul pro rata urmatoarele:
a) valoarea oricarei livrari de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana impozabila in activitatea sa economica;
b) valoarea oricaror livrari de bunuri sau prestari de servicii catre sine efectuate de persoana impozabila si prevazute la art. 128 alin. (4) si la art. 129 alin. (4), precum si a transferului prevazut la art. 128 alin. (10);
c) valoarea operatiunilor prevazute la art. 141 alin. (2) lit. a) si b), precum si a operatiunilor imobiliare, altele decat cele prevazute la lit. a), in masura in care acestea sunt accesorii activitatii principale.

         Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Tendinte ale legislatiei romane a muncii

autor Valeriu Zanfir

Publicam punctele de vedere ale unor specialisti in dreptul muncii in legatura cu initiativa legislativa privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, care a fost publicata in M. Of. nr. 773/16.11.2012.

Proiectul de lege isi propune elaborarea unor solutii legislative capabile sa asigure un cadru normativ echilibrat in distribuirea drepturilor si obligatiilor partenerilor relatiei de munca si utile in vederea implementarii cu succes a politicilor privind ocuparea fortei de munca.

De asemenea, proiectul vizeaza consolidarea dimensiunii parteneriale in configurarea drepturilor si obligatiilor salariatilor, precum si intarirea garantiilor juridice de care beneficiaza acestia.

* Daca forma actuala a art. 60 alin. (2) din Cod include in sfera interdictiei temporare de concediere si situatia in care angajatorul se dizolva, Proiectul inlatura aceasta ipoteza de la aplicare, in considerarea a doua argumente, in opinia noastra:

– mai intai, dizolvarea era imprecis reglementata, in sensul ca aceasta era posibil sa fie voluntara sau judiciara; or, in prima situatie, dizolvarea societatii acoperea un posibil context de acte subiective ale angajatorului, cu efectul concedierii injuste a unor salariati din partea dizolvata a intreprinderii, in vreme ce forma propusa a textului in discutie elimina aceasta ipoteza, in beneficiul protectiei salariatului;

– apoi, dizolvarea este un efect al procedurii insolventei, urmata de faliment, daca debitorul (angajatorul) nu isi reia activitatea; de aceea, enumerarea in text apare ca superflua, mai ales in conditiile in care si reorganizarea este suficienta ca ipoteza legala pentru a deroga de la interdictia concedierii salariatilor.

In consecinta, propunerea analizata este justificata de ratiuni de tehnica legislativa si de ordin practic.

* O observatie necesita si abrogarea alin. (3) al art. 69 din Cod, care prevedea aplicarea criteriilor pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere subsecvent evaluarii criteriilor de performanta. Aceasta abrogare are menirea de a sublinia inca o data ca rolul obiectivelor de performanta este unul pozitiv pentru salariat si numai eventual71, in sensul ca acesta produce un beneficiu sau nu, insa nu il poate dezavantaja, neputand nici sa constituie – a fortiori – criteriu prim de departajare, de ordonare a salariatilor pentru concedierea colectiva.

Consideram ca este o masura utila si necesara intr-un stat de drept, cu caracter social, asa cum este declarat constitutional statul roman.

* Revenirea la termenul initial de 9 luni in care salariatii concediati colectiv au un drept de preferinta la reincadrare, daca angajatorul reia activitatea, este o masura notabila, pe atat de fireasca pe cat este de anormala durata de 45 de zile reglementata actualmente de art. 74 alin. (1) din Cod. Desi nu reflecta o reglementare la nivel european, care sa impuna obligatii de armonizare, termenul pe durata caruia fostii salariati beneficiaza de intaietate fata de alti pretendenti la locul de munca din care au fost concediati este rezonabil in forma propusa si subliniaza caracterul real si efectiv al masurii de protectie pe care o inglobeaza.

Ceea ce nu reglementeaza nici noul text, propus, este faptul ca angajatorul trebuie sa fie tinut de obligatia reincadrarii, corelativa dreptului de preferinta al salariatilor concediati anterior, indiferent de denumirea posturilor reinfiintate sau de descrierea atributiilor specifice, cat timp, pe fond, activitatea salariatilor ar ramane aceeasi cu cea desfasurata inainte de licentiere.

Altfel spus, este necesara o precizare legala in sensul ca preferinta in discutie se prezuma pana la proba contrarie, adica – de exemplu – pana la data depunerii la inspectoratul de munca a unei notificari privind reluarea activitatii din care au fost concediati salariatii beneficiari (titulari ai protectiei), notificare care sa descrie in detaliu atributiile posturilor pe care urmeaza a le infiinta72 ori, dupa caz, reinfiinta angajatorul dupa recapatarea potentialului economic necesar.

De asemenea, in corolar, ar fi utila si o mentiune legala in sensul ca termenul de preferinta se prelungeste de drept cu inca 30 de zile daca infiintarea/reinfiintarea posturilor notificate la inspectorat ar fi anuntata cu mai putin de 30 de zile inaintea expirarii termenului de 9 luni, pentru a da posibilitatea autoritatii sesizate sa constate ca sunt sau, dupa caz, nu sunt indeplinite conditiile pentru activarea dreptului de preferinta al salariatilor licentiati anterior de catre acelasi angajator.

Prin urmare, desi salutara, propunerea aici analizata nu vine sa imbunatateasca progresiv reglementarea, ci doar sa restaureze un termen care fusese initial stabilit (9 luni), ulterior redus drastic in contextul crizei globale (45 de zile), asa incat se impune, credem noi, in plus, si acompanierea cu unele precizari legale menite sa dea eficienta dreptului in discutie si, pe fond, protectiei salariatilor fata de concedierile colective.

De aceea, angajatorul trebuie sa devina pro-activ, sa oficializeze transparent situatia posturilor dupa reluarea activitatii si sa isi asume, sub sanctiuni specifice73 sau generale74, realitatea celor declarate si respectarea legii din perspectiva dreptului salariatilor concediati la preferinta in incadrare dupa revirimentul intreprinderii75. In acest scop este necesara o adevarata infrastructura de norme, precum cea propusa de noi in completarea celor din Proiect, care sa faca fezabil un drept, altminteri iluzoriu si formal, teoretic.

Ca observatie formala, de tehnica legislativa, credem ca textul propus al art. 74 alin. (5)76 ar trebui sa fie localizat la inceputul reglementarii privind concedierea colectiva, spre exemplu in art. 68 ori ca articol separat dupa acesta, sau la finele sectiunii aferente din Cod, bunaoara dupa art. 74 din acesta77.

        Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Raport SAR: “Mediul privat a intrecut autoritatile locale la fraudarea fondurilor europene”

 

Folosirea de documente false sau inexacte este strategia cea mai utilizata de obtinere frauduloasa a fondurilor europene, potrivit unei analize realizate de Societatea Academica din Romania, pe baza deciziilor definitive de condamnare in dosarele cu fonduri europene instrumentate de DNA. Cel mai afectat fond european a fost fondul de pre-aderare PHARE, mentionat in proportie de 46,59% in deciziile de condamnare, iar cel mai des mentionat actor este mediul privat (asociati, administratori, actionari, directori executivi sau administrativi, manageri sau angajati ai unor companii private) cu o proportie de 57,20% din total.

Analiza a urmarit sa identifice tacticile de fraudare, cel mai afectat program european si tipologia actorilor implicati in obtinerea frauduloasa a fondurilor europene. SAR subliniaza ca aceasta analiza nu este exhaustiva in ceea ce priveste tacticile de fraudare, intrucat retine doar ceea ce a putut fi probat de catre procurorii DNA in cadrul proceselor in care au fost pronuntate condamnari definitive.
Scopul crearii acestei baze de date a fost, in primul rand, identificarea celor mai frecvente tactici de fraudare a fondurilor europene indicate de catre DNA si probate in urma proceselor penale. Avand in vedere multitudinea acestora, tacticile au fost grupate – pe baza similitudinilor acuzelor – in 14 categorii majore, pentru a avea o imagine de ansamblu asupra situatiei.

Folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete care au ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri europene, impreuna cu variatiile acesteia (complicitate, tentativa, instigare, participatie improprie la folosirea de documente/ declaratii false si forma sa continuata, precum si fals in declaratii), reprezinta 46,21% dintre cazuri. Pe locul doi se afla tactica fals in inscrisuri (sub semnatura privata, instigare, fals material in inscrisuri oficiale si forma sa continuata) cu 21,59%. Schimbarea, fara respectarea prevederilor legale, a destinatiei fondurilor obtinute (10,61%) si inselaciunea (6,82%) se afla pe urmatoarele locuri.

Programul Phare, cel mai afectat
De departe, cel mai afectat fond european a fost fondul de pre-aderare PHARE, ce a fost mentionat in proportie de 46,59%. Obiectivele acestui instrument erau intarirea capacitatii administratiilor si institutiilor publice in vederea aderarii, inlesnirea transpunerii acquis-ului comunitar si promovarea coeziunii economice si sociale.

Urmatorul este tot un fond de pre-aderare axat pe domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale, SAPARD, cu 17,42%. Pe locul trei se afla doua fonduri destinate exclusiv agriculturii (acestea fiind mentionate impreuna in deciziile penale) ce constituie instrumentul financiar unic al Politicii Agricole Comune (PAC), anume Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) si Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regionala (FEADR) cu 12,12% din total. Odata cu aderarea la Uniunea Europeana, Agentia SAPARD a fost reorganizata in Agentia pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP). Aceasta asigura implementarea tehnica si financiara a FEADR.

Fondul FEGA, destinat sustinerii pietelor agricole, a fost mentionat separat in 10,61% dintre cazuri. Acesta este gestionat in Romania de catre Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA).

Mediul privat –  mai implicat in fraude decat autoritatile locale
De departe, cel mai des mentionat actor este mediul privat (asociati, administratori, actionari, directori executivi sau administrativi, manageri sau angajati ai unor companii private) cu o proportie de 57,20% din total. Acesta este urmat de autoritati publice locale (primari, viceprimari, consilieri locali si functionari publici), ce insumeaza 26,52%. Organizatiile non-guvernamentale (8,71%) si persoanele “fara calitate speciala”, majoritatea fermieri, (7,58%) intregesc topul.

2003, anul de varf in fraudele pe fonduri europene
De asemenea, analiza arata si anii in care s-au inregistrat cele mai multe tactici de fraudare. Deciziile penale incep din anul 2010 si se termina in luna martie 2013, dar anul cel mai indepartat al inceperii fraudei, asa cum este relatat in trimiterea in judecata a DNA, este 2001. Practic, in ultima perioada s-au inchis unele dintre cazurile penale referitoare la fraudarea fondurilor de pre-aderare.

          Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Informatiile de business

 

In conditiile unor presiuni crescute de reducere a costurilor, crestere a eficientei si implementare a unui mediu de control intern care sa faca fata riscurilor emergente si sa previna pierderile de orice fel, se impune identificarea de catre management a unor solutii si instrumente care nu au mai fost folosite pana in prezent.

Monitorizarea Continua/Auditarea Continua (MC/AC) reprezinta un concept relativ nou care presupune colectarea de informatii din business in timp real si in mod continuu, cu ajutorul tehnologiei IT.

De la strategie la proiecte
Conform unui studiu recent efectuat de KPMG la nivel international in randul unui numar de sapte sute de organizatii din regiunea EMA (Europa, Asia Mica si Africa), incluzand Romania, au reiesit 6 concluzii principale in ceea ce priveste adoptarea noului concept ca instrument de monitorizare a riscurilor de afaceri, dupa cum urmeaza:
1. Implementarea unui sistem de Monitorizare Continua/Auditare Continua faciliteaza supervizarea in timp real a operatiunilor, detectarea si corectarea disfunctionalitatilor in procesele de afaceri si identificarea rapida a punctelor de imbunatatit.
2. Procesele repetitive si susceptibile la risc, precum raportarea financiara catre management necesita un control sporit care poate fi realizat in mod direct de MC/AC.
3. Auditorii interni introduc cel mai adesea pentru prima data MC/AC intr-o organizatie, intrucat acest concept le eficientizeaza munca si le accentueaza valoarea adaugata adusa afacerii.
4. Desi majoritatea organizatiilor recunosc necesitatea de a putea identifica rapid situatiile in care masurile de control nu functioneaza, rata de adoptare a unei forme de MC/AC este inca scazuta.
5. Cea mai importanta bariera in implementarea conceptului MC/AC o reprezinta lipsa unui set complet de informatii cu privire la instrumentele IT ce pot fi folosite in acest sens.
6. Se observa o tendinta de crestere a interesului de a investi in proiecte de implementare a unei forme de MC/AC.

Sprijin pentru analize complexe
„Evolutia fireasca a unei functii de audit intern in contextul economic actual consta in utilizarea in mai mare masura a facilitatilor oferite de tehnologia IT”, afirma Georgiana Iancu, Senior Manager, KPMG Romania. „Experienta auditorilor interni in a efectua analize complexe de date cu scopul de a identifica iregularitati si deviatii de la un mediu de control intern solid a contribuit la mesajul transmis catre management cu privire la necesitatea implementarii unui sistem care sa ofere informatii conducerii si actionariatului nu doar la cerere si in momente predefinite, ci de o maniera continua. In acest fel, reactia la eventuale anomalii de business ar fi una in timp real, cu costuri reduse si cu un efect imediat vizibil.

Spre exemplu, aprobarea defectuoasa a unei tranzactii cu o valoare semnificativa poate fi identificata in prezent dupa cateva luni de la initierea acesteia si doar daca a fost selectata intr-un esantion de testare a auditorului intern. In conditiile implementarii unui sistem de MC/AC, initierea unei astfel de tranzactii presupune alertarea in timp real de catre sistemul informatic a managementului superior si a auditorului intern. Managerul care primeste alerta investigheaza imediat circumstantele aprobarii eronate si ia masurile care se impun, iar auditorul intern doar se va asigura ca acest caz de nerespectare a limitelor de aprobare stabilite prin proceduri interne a fost abordat corespunzator de management si va raporta acest lucru catre Consiliul de administratie.”

Principalele domenii beneficiare
Studiul KPMG arata ca procesele de afaceri care s-ar preta cel mai bine la o monitorizare prin intermediul MC/AC sunt cele de Raportare Financiara catre management si de Trezorerie si gestionare a disponibilitatilor. Richard Perrin, Partener KPMG Romania, afirma in acest sens ca ariile de business unde se pot observa cele mai semnificative beneficii ale implementarii MC/AC sunt: inregistrarile contabile manuale, fluxul de achizitii – de la initiere la plata, fluxul de vanzari – de la comanda la incasare, gestionarea stocurilor, evidenta timpului si a cheltuielilor. Ca un exemplu, organizatiile care utilizeaza MC au posibilitatea de a-si organiza procesul de achizitii astfel incat furnizorii sa nu fie platiti mai repede decat prevad termenii contractuali. MC permite conducerii sa vizualizeze in timp real data achizitiei, termenul de plata al facturii si data platii. Automatizarea proceselor manuale pentru a identifica problemele din timp si a preveni escaladarea acestora, faciliteaza economisirea unor resurse importante care altfel ar fi consumate pentru o remediere ulterioara. Organizatiile care iau in serios monitorizarea continua vor putea folosi la maximum avantajele oferite de noile tehnologii IT. AC/CM le va ajuta sa obtina asigurari suplimentare cu privire la calitatea proceselor de afaceri, va evita surprizele si va asigura derularea acestor procese cat mai fiabil si mai eficient posibil.

          Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Impozitarea veniturilor realizate de sportivi si de patroni din transferul acestora

autor V. Greceanu

Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin H.G. nr. 44/2003, prevad la titlul III “Impozitul pe venit”, pentru veniturile realizate de sportivi, urmatoarele posibilitati de impozitare:
La cap. II “Venituri din activitati independente”, pct. 26, pentru aplicarea art. 46 “Definirea veniturilor din activitati independente”:
“26. Veniturile realizate de sportivii care participa la competitii sportive pe cont propriu si nu au relatii contractuale de munca cu entitatea platitoare de venit sunt considerate venituri din activitati independente.”

Deci aceste persoane se vor inregistra la organul fiscal ca persoane fizice independente si vor fi impozitate, conform art. 48 “Regulile generale de stabilire a venitului net anual din activitati independente”, pe baza contabilitatii in partida simpla, completate de art. 51 – 52 si 53 – 54 si cap. X din acest titlu.

La cap. III “Venituri din salarii”, pct. 68 lit. k), pentru aplicarea art. 55 “Definirea veniturilor din salarii” alin. (1):
“k) sumele platite sportivilor ca urmare a participarii in competitii sportive, precum si sumele platite sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti in domeniu pentru rezultatele obtinute la competitiile sportive, de catre structurile sportive cu care acestia au relatii contractuale de munca, indiferent de forma sub care se platesc, inclusiv prima de joc, cu exceptia celor scutite, prevazute la art. 42 «Venituri neimpozabile», lit. t) din Codul fiscal.”

Nota. Art. 42 lit. t) din Codul fiscal  prevede:
“t) premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti in legislatia in materie, in vederea realizarii obiectivelor de inalta performanta: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice, precum si calificarea si participarea la turneele finale ale campinatelor mondiale si europene, prima grupa valorica, precum si la jocurile olimpice, in cazul jocurilor sportive. Nu sunt venituri impozabile primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti in legislatia in materie, in vederea pregatirii si participarii la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale Romaniei.”

Aceste sume se impoziteaza conform art. 55 – 58 din Codul fiscal.
Potrivit titlului VI “Taxa pe valoarea adaugata” , pct. 7 alin. (10) din norme, pentru aplicarea art. 129 “Prestarea de servicii”, constituie prestare de servicii si transferul cu plata de sportivi:
“(10) Transferul cu plata al unui sportiv de la un club sportiv la un alt club sportiv este considerat o prestare de servicii cu plata in sensul art. 129 din Codul fiscal. Sumele platite drept compensatie pentru incetarea contractului sau drept penalitati pentru neindeplinirea unor obligatii prevazute de partile contractante nu sunt considerate prestari de servicii efectuate cu plata.”
Iar art. 129 la alin. (3) lit. e) prevede ca prestarea de servicii cuprinde si operatiunea privind:
“e) serviciile de intermediere efectuate de persoane care actioneaza in numele si in contul altor persoane, atunci cand intervin intr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.”

Si alin. (2) al aceluiasi art. 129 prevede acelasi lucru:
“(2) Atunci cand o persoana impozabila care actioneaza in nume propriu, dar in contul altor persoane, ia parte la o prestare de servicii, se considera ca a primit si a prestat ea insasi serviciile respective.”

Este cazul patronilor, organizati ca PFA sau SRL, care intermediaza transferul sportivilor intre cluburi sau alte structuri sportive cu care au relatii contractuale in acest scop.
Deci pentru transferul sportivilor intre cluburi sau alte structuri sportive se plateste T.V.A. de catre persoanele care intermediaza aceasta operatiune.

Nedeclararea corecta a valorii transferului conduce la diminuarea bazei impozabile si evaziune fiscala si se pedepseste conform Codului de procedura fiscala aprobat prin O.G. nr. 92/2003, cap. X art. 219 alin. (1) lit. o) sau lit. p), dupa caz, si alin. (2), coroborate cu art. 6 sau art. 8 ori art. 9, dupa caz, din Legea nr. 241/2005 a evaziunii fiscale, completate de art. 10 al aceleiasi legi.

Diversificarea structurilor sportive dupa 1990, ca si lipsa unui control pemanent si calificat al acestora din partea organelor de control ale statului, a condus la eludarea legilor in acest domeniu de activitate, cu consecinte grave asupra veniturilor bugetului de stat atat din impozitul pe profit pentru SRL-uri sau impozitul pe venitul din activitati independente pentru PFA si din salarii, la ambele structuri, cat si din taxa pe valoarea adaugata datorata pentru transferurile de sportivi efectuate de acestea. Incadrarea la prestari de servicii a transferurilor de sportivi si taxarea cu T.V.A. a acestei operatiuni s-a facut tocmai pentru a se ingradi posibilitatea de a se obtine venituri necuvenite din aceste transferuri.

         Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Perspective de reformare a sectorului bancar international

 

Criza financiara globala declansata in 2008, ca si actuala criza a datoriilor suverane la nivel european au avut un impact semnificativ asupra economiilor din toata lumea. Ca urmare, sistemul bancar a fost afectat de cresterea creditelor neperformante si a expunerii la datoriile suverane. si alte practici din sectorul bancar care au condus la o situatie foarte precara trebuiau schimbate. In acest context, guvernele si autoritatile de reglementare intreprind masuri pentru reformarea sistemului bancar. Sectorul bancar a luat masuri pentru a-si reorganiza activitatile, a-si restructura portofoliile sale si de a reduce costurile. In acest articol vom urmari care sunt aceste masuri, care sunt alternativele si cum sunt acestea implementate.

Unde a inceput totul: criza sistemului bancar in SUA
Comisia de Ancheta a Crizei Financiare infiintata in mai 2009, dupa o cercetare aprofundata, a prezentat presedintelui si Congresului SUA concluziile asupra a ceea ce atunci s-a denumit „actuala criza financiara si economica din SUA“. Concluziile lor sunt elocvente si clare, fiind in opinia noastra utile pentru intelegerea masurilor care au urmat, ca si pentru lectiile ce trebuie extrase.

Comisia a constatat ca au fost mai multe cauze pentru care s-a declansat in SUA „criza creditului“ sau „criza ipotecilor sub-prime“.
Cele mai importante cauze care au declansat criza sunt:
– securitizarea (transformarea in hârtii de valoare) ipotecilor a creat produse investitionale periculoase care au fost vândute ca investitii sigure catre persoane private, precum si catre alte institutii financiare;
ipotecile de risc au crescut mult prea mult , iar imprumuturile toxice s-au raspândit infectând intregul sistem financiar si stimulând „bula imobiliara“;
bula imobiliara a fost generata si a crescut atât de mare din cauza ca sectorul financiar a finantat-o irational;
– mari institutii financiare au sprijinit imprumuturile sub-prime si au stimulat cresterea fenomenului;
institutii financiare ca Citigroup, Lehman Brothers si Morgan Stanley au vazut un potential de crestere a vânzatorilor de credite sub-prime si i-au cumparat;
– a existat, de asemenea, si un esec major in sistemele de atribuire a raspunderii la toate nivelele sistemului, implicând toti actorii, de la imprumutati, la agentiile de rating si la investitori;
Federal Reserve nu si-a indeplinit „obligatia statutara de a stabili si mentine standarde prudente de acordare de credite ipotecare si de a proteja impotriva creditarii rapace“;
Comisia de Valori Mobiliare si Burse SUA (S.E.C.) nu s-a asigurat ca firmele care efectuau securitizarea ipotecilor au facut cunoscut in mod adecvat investitorilor informatii adecvate si nu a examinat unele vânzari de valori mobiliare, neindeplinindu-si astfel una dintre misiunile principale, si anume aceea de a proteja investitorii;
Agentiile de rating ca Standard & Poor’s si Moody’s au fost implicate in procesul de rating al acestor produse de risc pentru a le face vandabile pe piata. Au acordat rating AAA multor produse care ulterior s-au prabusit. Ca urmare, acestea au fost vândute ca investitii bune, dar valorile mobiliare care aveau in spate ipotecile au cazut din cauza intrarii clientilor in imposibilitate de plata;
reglementari inadecvate si prea flexibile si colapsul standardelor si practicilor de acordare de credite ipotecare au creat conditii ideale pentru frauda ipotecara;
multe institutii financiare din SUA aveau un raport dintre creante si capital mare, un nivel insuficient de capital, precum si fonduri atrase pe termen scurt, ceea ce le facea foarte vulnerabile la scaderile de pe piata din 2007:de exemplu, bancile de investitii aveau indicatorii ca raportul dintre creante si capital de pâna la 40 la 1, ceea ce inseamna ca pentru fiecare 40$ active detineau numai 1$ capital. Ca urmare, acele institutii aveau o prea mare expunere la risc si un capital inadecvat pentru a putea rezista crashului;
sistemul bancar din umbra (care s-a extins necontrolabil si fara reglementare si supervizare adecvata) era, de asemenea, foarte fragil, datorita inaltei imobilitati, fondurilor atrase pe termen scurt, activelor riscante, lichiditatilor inadecvate si lipsei de sprijin din partea guvernului si a Federal Reserve;
lipsa de transparenta a avut o contributie majora la criza: expunerile institutiilor financiare la activele ipotecare riscante si alte pierderi potentiale erau necunoscute actorilor pietei si, intr-adevar, multe firme nu-si cunosteau propriile expuneri.

Dupa cum putem vedea, jucatorii responsabili de cauzarea crizei financiare au fost multi si de diverse feluri: Federal Reserve, Securities and Exchange Commission (Comisia de valori mobiliare si bursa), conducatorii bancilor, jucatorii implicati in vânzarea acelor produse financiare derivate si ipoteci transpuse in titluri de valoare. S-a inregistrat un esec datorita complexitatii acestor produse ca si a politicilor si reglementarilor care ar fi trebuit sa ofere protectie fata de inerentele riscuri.

          Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Tableta de audit public intern

autor Vasile Zecheru

Problema
Delegari necorespunzatoare in raport cu buna practica si principiile ce decurg din literatura de specialitate.

Constatarea
Din analiza datelor si informatiilor preluate de pe site-ul oficial al institutiei Avocatului Poporului (http://www.avp.ro/) se pot constata doua delegari necorespunzatoare a competentelor, in raport cu buna practica si principiile ce decurg din literatura de specialitate, respectiv, cea a functiei de ordonator principal de credite si cea a functiei de sef al sistemului de control intern/managerial. Cu toate ca mandatul de ordonator principal de credite este, in principiu, netransmisibil, aceasta functie este exercitata, in prezent, de catre un adjunct al Avocatului Poporului; in mod similar, functia de sef al sistemului de control intern/managerial este delegata spre exercitare unui alt adjunct.
Principiul stiintific privind proiectarea posturilor de conducere stabileste ca responsabilitatile, competentele si atributiile circumscrise unui astfel de post alcatuiesc un tot unitar si coerent ce nu poate fi divizat decat in conditii exceptionale si, de regula, pentru o scurta perioada de timp. Chiar si in conditiile cand competentele formale si atributiile au fost delegate, responsabilitatea ramane la titular, aceasta nefiind transmisibila.

Functia manageriala de control intern este nedelegabila, din aceasta responsabilitate (obligatie) a conducatorului entitatii publice decurgand toate celelalte responsabilitati subsecvente. Tocmai de aceea, in conformitate cu prevederile Legii nr. 234 din 7 decembrie 2010 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern si controlul financiar preventiv si in acceptiunea Unitatii centrale de armonizare a sistemelor de management financiar si control, conducatorul entitatii publice este si seful sistemului de control intern/managerial, aceasta functie fiind, in principiu, nedelegabila si de neimpartit cu o alta persoana.
In mod similar, functia de ordonator de credite este, si ea, de regula, nedelegabila. Chiar si in conditiile de reglementare existente pentru Avocatul poporului (art. 13, lit, i. din Legea nr. 35/1997privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului, republicata, modificata prin Legea nr. 258/2010), delegarea functiei de ordonator de credite ar putea fi aplicata doar ca o exceptie de la regula precizandu-se, in acest caz, limitele si conditionarile. In acest sens, potrivit art. 20, alin. (2) Legea nr. 500/2002 a finantelor publice, ordonatorii principali de credite „...pot delega aceasta calitate inlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor persoane imputernicite in acest scop. Prin actul de delegare, ordonatorii principali de credite vor preciza limitele si conditiile delegarii“.

Cauze
Ignorarea principiului unitatii decizionale si de actiune, precum si a regulilor de proiectare a functiilor de conducere.
Neaplicarea prevederilor Standardului nr. 5 – Delegarea din Codul controlului intern cuprinzand standardele de management/control intern la entitatile publice si pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial/standardelor de control intern/managerial aprobat prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 946 /2005, precum si cele ale Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1.649 din 17 februarie 2011.

Consecinte
Cadrul institutional nu favorizeaza dezvoltarea unui dispozitiv de control intern/managerial performant, aceasta avand posibile efecte asupra performantei manageriale si gestionarii fondurilor publice.
Climatul organizational favorizeaza relatii neprincipiale, eventuale abuzuri, privilegii, aplicarea defectuoasa a prevederilor legale si stari potential litigioase.
Confuzie si insatisfactie in randul personalului de executie.

Recomandari
Eliminarea celor doua delegari necorespunzatoare de competente si atributii.
Verificarea documentelor organizarii formale pentru a se identifica si alte posibile astfel de relatii aflate in dezacord cu principiile generale de management.

          Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Opt recomandari pentru Romania

 

Recomandarile specifice de tara pentru Romania formulate de Comisia Europeana sunt in numar de opt si au fost elaborate pentru a o ajuta sa isi imbunatateasca performantele economice. Pe scurt, ele includ:

1. Implementarea programului preventiv – Romania a negociat cu Comisia Europeana si cu FMI un program preventiv de ajustare economica in 2011. In martie 2013, Romania a cerut oficial o extindere cu 3 luni a acestui program. In aceste conditii, evaluarea finala a programului a avut loc pana la sfarsitul anului 2013.

2. Finante publice si un sistem de impozitare sustenabile – Desi consolidarea fiscala a conti-nuat, disciplina fiscala reprezinta o mare provocare, iar sustenabilitatea si adecvarea sistemului de pensii se confrunta cu riscuri de nivel mediu pe termen lung. Din acest motiv, Romania ar trebui sa isi imbunatateasca sistemul de colectare a taxelor, sa egalizeze varsta de pensionare pentru femei si barbati si sa sprijine reformarea sistemului de pensii prin promovarea ocuparii lucratorilor cu varste mai inaintate.

3. Reforma sectorului de sanatate – Sunt dezechilibre majore in sistemul de sanatate din Romania, in special din cauza utilizarii ineficiente a resurselor si a proastei gestionari. Romania ar trebui sa faca eforturi suplimentare pentru a mari raportul costuri-eficienta din sistem, prin reducerea spitalizarii excesive si prin imbunatatirea serviciilor de tratament ambulatoriu.

4. Piata muncii, somajul in randul tinerilor si saracia – Romania a avut o rata de ocupare scazuta in 2012, iar gradul de ocupare al tinerilor a fost printre cele mai reduse din UE. Romania trebuie sa isi imbunatateasca calitatea politicilor active de pe piata muncii si sa puna in practica fara intarziere Planul National de Ocupare a Tineretului. Numarul de populatie ce risca saracia si excluziunea sociala este si el foarte mare, iar cei mai afectati sunt copiii. Romania trebuie sa adopte legislatia in domeniu care nu a fost adoptata inca si sa garanteze conectarea ei cu masurile de activare.

5. Reforma sistemului de invatamant – Romania se confrunta cu o importanta provocare in ceea ce priveste calitatea sistemului sau de invatamant si formare profesionala. Abandonul scolar timpuriu este, de asemenea, o provocare semnificativa. Romania trebuie sa puna in practica reformele, in paralel cu dezvoltarea capacitatii sale administrative. Invatamantul universitar va trebui sa fie aliniat la nevoile de pe piata muncii si sa permita un acces imbunatatit persoanelor defavorizate.

6. O mai buna administratie publica – Capacitatea administrativa slaba este una dintre preocuparile majore in ce priveste Romania, ea contribuind la rata redusa de absorbtie a fondurilor europene. Guvernanta si calitatea administratiei publice trebuie, din acest motiv, sa fie consolidate.

7. Mediul de afaceri – Pentru Romania un mediu de afaceri slab si un sprijin redus pentru activitatea de cercetare-inovare reprezinta provocari majore. Autoritatile trebuie sa garanteze un sistem de e-guvernare coerent si sa faca eforturi suplimentare pentru a facilita accesul la finantare, precum si sa reduca birocratia in domeniul IMM-urilor. Romania va trebui sa isi imbunatateasca, de asemenea, eficienta si independenta sistemului judiciar, precum si gradul de eficacitate al politicilor de combatere a coruptiei, in special in domeniul achizitiilor publice.

8. Energie si transport – Romania are un grad redus de concurenta si eficienta in sectoarele industriale de energie si transport. Trebuie sa asigure liberalizarea preturilor la gaz si electricitate, sa consolideze managementul companiilor de stat si al autoritatilor de reglementare, precum si sa finalizeze interconectarea transfrontaliera. Gradul de introdu-cere a conexiunilor de tip broadband este cel mai redus din UE; ele ar trebui sa fie introduse pe plan larg. In sectorul transporturilor este necesara o planificare amanuntita pe termen lung.

        Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Tendinte ale legislatiei romane a muncii

autor dr. Valeriu Zanfir

In prezentul material aducem ultimele observatii referitoare la initiativa legislativa privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, care a fost publicata in M. Of. nr. 773/16.11.2012.

Proiectul de lege isi propune elaborarea unor solutii legislative capabile sa asigure un cadru normativ echilibrat in distribuirea drepturilor si obligatiilor partenerilor relatiei de munca si utile in vederea implementarii cu succes a politicilor privind ocuparea fortei de munca.
De asemenea, proiectul vizeaza consolidarea dimensiunii parteneriale in configurarea drepturilor si obligatiilor salariatilor, precum si intarirea garantiilor juridice de care beneficiaza acestia.

Totodata, s-a urmarit si flexibilizarea relatiilor de munca, prin instituirea unei noi modalitati de verificare a aptitudinilor profesionale si personale ale persoanei care solicita angajarea, precum si echilibrarea relatiilor de munca dintre angajator si angajat.

21. O noutate in legislatia romana a muncii o reprezinta telemunca, reglementata in cadrul art. 1071-1074 din Proiect. Conform textului propus, „telemunca este o forma de organizare a muncii, prin intermediul careia salariatii, utilizand tehnologiile informatice, indeplinesc atributiile specifice functiei, ocupatiei sau meseriei pe care o detin, in alt loc decat sediul ori domiciliul angajatorului, dupa caz”. Gasim criticabila aceasta definitie si, subsecvent, intregul tratament legal propus acestui tip de munca, din mai multe puncte de vedere.

A. Mai intai, definitia specifica destul de clar ca telesalariatii muncesc in alt loc decat sediul sau domiciliul angajatorului, ceea ce ar putea conduce la ideea gresita ca acestia pot presta activitatea in oricare alt loc, inclusiv in puncte de lucru ori sucursale ale angajatorului, ceea ce, desigur, este fals. Corecta ar fi fost o exprimare care sa indice ca loc de munca orice spatiu care nu apartine angajatorului si care presupune dotarea sau accesul la tehnologia necesara comunicarii rezultatului activitatii desfasurate astfel.

B. Al doilea element discutabil ca exprimare in reglementarea propusa il reprezinta cel privitor la imprecizia legata de instrumentul care asigura infrastructura si, dupa caz, suprastructura relatiei de munca la distanta. Mai simplu spus, Proiectul nu defineste si nu trimite niciunde in scopul stabilirii precise, determinabile a intelesului notiunii de „tehnologii informatice”, astfel ca aceasta poate cuprinde Internetul (world wide web-ul), comunicarea prin satelit, comunicarea traditionala, dar pe suport modern, dematerializat, comunicarea prin mesagerie la distanta in format materializat sau informatic, oricare combinatie a acestora, alte moduri de transmitere a informatiei.
Intrucat nu este specific legislatiei muncii sa fie generica si, cu atat mai putin, vaga, aceasta trasatura „lucrand” in detrimentul salariatului, de regula, credem ca este firesc sa se aduca unele precizari referitoare la acest instrumentar pe care il are in vedere legiuitorul cand statueaza asupra acestui tip de munca.

In concret, consideram ca este util ca telemunca sa fie definita in mod extensiv in privinta mijloacelor de care dispune salariatul si, corelativ, angajatorul sau, lasand partilor latitudinea de a stabili daca utilizeaza mai multe astfel de mijloace deodata ori alternativ, la ce nivel de elaborare si de criptare ori de securitate, cu ce fel de elemente de acces etc.
Desigur, o nota aparte trebuie sa fie atrasa asupra faptului ca accesul tertilor – incluzand aici si colegii de serviciu, care sunt in afara raportului juridic de munca dintre telesalariat si angajator ca entitate fizica ori juridica – la rezultatul activitatii telesalariatului ar trebui bine prestabilit de parti, pentru a nu pune in discutie incalcarea secretului corespondentei ori nesocotirea unor norme privind viata privata, intima si de familie, in contextul in care, asa cum vom arata, in realitate telemunca presupune indeobste un timp si un spatiu partajate de salariat cu cele ale familiei ori cu cele proprii private. Similar, este necesara prestabilirea faptului ca proprietatea intelectuala asupra rezultatului telemuncii apartine angajatorului, daca partile nu au stabilit, in conditiile legii speciale, altfel.

C. Criticabil este si modul in care a fost tratata sfera de cuprindere a obiectului unui contract privind telemunca. Astfel, se prevede in Proiect ca telesalariatul desfasoara atributiile de serviciu aferente functiei, ocupatiei sau meseriei, insa este exclusa din domeniul de aplicare intreaga gama de profesii care, prin excelenta, se preteaza la activitati la distanta (avocatura de consultanta, consilierea juridica, activitatile de psihologie, consilier in proprietate industriala, consultanta economico-financiara etc.).

In acelasi cadru, este dificil de inchipuit cum poate fi rezultatul practicarii unei meserii transmis prin tehnologii informatice, ca mod esential de derulare a raportului de munca respectiv, la fel cum o ocupatie este impropriu utilizata ca notiune in textul propus.

D. Mai observam ca, prin similitudine cu reglementarea muncii la domiciliu, telemunca permite telesalariatului sa isi stabileasca programul de lucru si angajatorului sa verifice activitatea astfel desfasurata. Nu putem sa nu remarcam faptul ca telemunca ajunge sa se suprapuna si chiar sa fie mai restransa ca sfera de aplicare decat munca la domiciliu, daca facem simpla constatare ca munca la domiciliu nu are nicio restrictie cu privire la mijloacele de realizare si de comunicare a rezultatului muncii salariatului, in vreme ce telemunca exclude orice alta modalitate decat cea a „tehnologiei informatice”.

Pentru elocventa, vom arata ca o munca finalizata cu crearea unui soft care este transmis pe suport electronic extern (compact/digital disc, hard extern, memorie flash etc.) este catalogata drept munca la domiciliu – daca partile au convenit o asemenea munca, potrivit art. 109 din Codul muncii –, iar nu telemunca, de vreme ce pentru aceasta din urma indeplinirea „atributiilor”, adica a tuturor acelor indatoriri care fac obiectul contractului de munca, se face „utilizand tehnologiile informatice”.

Daca partile nu au convenit asupra muncii la domiciliu, iar telemunca nu poate fi aplicata din acelasi motiv si, in plus, pentru ca norma ar prevedea ca este necesara si exclusiva modalitatea de comunicare prin mijloace de tehnologie informatica, am ajunge, ipotetic, la o munca fara forme legale, cu consecinte in planul evaziunii fiscale, al lipsei beneficiului asigurarilor sociale de sanatate sau a celor de pensie, a vechimii in munca s.a. Iata, bunaoara, cum se poate converti o reglementare imprecisa in altceva decat a intentionat, se pare, autorul sau, adica intr-o norma confuza, care creeaza dezordine, si nu ordoneaza.

De aceea, credem ca telemunca trebuie distinsa de munca la domiciliu, constituind complementul acesteia, ba chiar forma-tip de munca in spatii din afara sferei de organizare a angajatorului, flexibilizand modalitatile in care partile pot comunica si in care se poate realiza munca, fara a institui obligatia de a presta intreaga activitate intr-un loc stipulat in contract si doar prin intermediul tehnologiei informatice si fara a limita aplicarea sa in privinta profesiilor.

Credem, mai mult, ca telemunca este o realitate economica si sociala deja, iar reglementarea sa nu trebuie decat sa se alinieze cadrului european si sa consfinteasca bunele practici instaurate pana in prezent, admitand ca aceasta vine sa complineasca, in anumite situatii, cand functia permite, modul de exercitare a atributiilor de serviciu, fiind chiar un mod de elasticizare a relatiei dintre salariat si angajator (in sensul ca unele atributii pot fi exercitate si „la distanta”, scurtand prezenta la locul traditional de munca), dar luand masuri ca aceasta sa nu devina o maniera moderna de exploatare a salariatului, dincolo de cadrul formal al locului muncii, adica asigurand protectia necesara pentru ca angajatorul „sa nu poata accesa” si domina viata privata a salariatului.

        Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Audierea publica “Regionalizarea Romaniei – între pericole si oportunitati”

 

Coalitia 52, Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor, din cadrul Universitatii Babes Bolyai si Academia de Advocacy au initiat audierea publica “Regionalizarea Romaniei – între pericole si oportunitati” care a avut loc la Cluj-Napoca, în data de 28 martie 2013, în Aula Facultatii de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor.

Organizatorii au adresat celor interesati invitatia de a transmite opinii în scris si/sau sa participe la audiere.
Un prim demers sistematic initiat a fost audierea publica “Regionalizarea Romaniei – de ce?”, de la Timisoara, organizata în noiembrie 2012, de catre Academia de Advocacy. Argumentele care au fost sintetizate în noiembrie 2012 sunt generice, aparent contradictorii, cu privire la nevoia de regionalizare a tarii. Tocmai din acest motiv, a fost apreciata oportuna si indispensabila continuarea dezbaterii publice cu privire la nevoia de re-gionalizare a Romaniei, mergand mai departe de la acest prim rezultat obtinut.

Avand în vedere ca tema regionalizarii este prioritara pentru urmatoarea perioada, pe baza motivatiei redactate de organizatori si a documentatiei subsecvente, cei interesati au fost invitati sa raspunda urmatoarelor întrebari sau la una din întrebarile specifice, cu argumentatia de rigoare:

–  Care sunt pericolele sau problemele majore specifice Romaniei, nesolutionate înca si care ar putea fi rezolvate printr-un proces de regionalizare?
–  Care sunt oportunitatile majore/specifice Romaniei, care ar putea fi valorificate prin procesul de regionalizare?
– Care sunt avantajele competitive care îndreptatesc localitatea Dvs. în a primi, prin delegare, cel putin una din competentele cuprinse în Memorandumul adoptat de Guvern privind regionalizarea si care sa conduca la o guvernare regionala performanta?

Motivatia audierii publice
Guvernul a initiat un amplu proces concomitent de regionalizare si descentralizare a Romaniei.
Acest proces se afla într-o etapa de conceptualizare si fundamentare, în cautarea criteriilor care sa faciliteze conturarea alternativelor viabile de regionalizare.

Înainte, însa, de a dezbate si analiza alternative de regionalizare din punct de vedere politic, cu mentinerea sau nu a judetelor, în cate regiuni, prin alegeri directe sau numiri, cu ce mandate, cu ce resurse, cu ce grad de autonomie si pe ce domenii, consideram ca este absolut necesara continuarea dezbaterii publice cu privire la nevoia reala de regionalizare a Romaniei.

Numai prin identificarea si evidentierea foarte clara a sensului si a utilitatii procesului de regionalizare, sens venit dinspre si asumat larg de catre beneficiarii si actorii acestui proces, (decidenti, politicieni, academicieni, experti, lideri ai comunitatii, cetateni), regionalizarea Romaniei îsi va putea castiga legitimitatea si suportul public si politic necesar viabilitatii, sustenabilitatii si, mai ales, durabilitatii sale în timp.

Analiza comparativa a argumentelor colectate cu privire nevoia sau nu de regionalizare a Romaniei reprezinta un bun fundament pentru continuarea dezbaterilor reale, pe fond, cu privire la acest proces. Anexa 1 prezinta integral Sinteza audierii publice “Regionalizarea Romaniei – de ce?”, prezentata si diseminata public în 12 decembrie 2012, din care redam principalele argumente si contraargumente exprimate cu privire la nevoia de regionalizare a Romaniei.

Printre argumentele care sustin nevoia de regionalizare a Romaniei, conform sintezei Comisiei de Experti a audierii publice din noiembrie 2012, mentionam:
* stimularea si sustinerea dezvoltarii economice, în general, respectiv reducerea disparitatilor si decalajelor economice interjudetene si interregionale;
* eficientizarea procesului decizional public si, implicit, o mai buna gestionare a resurselor publice, precum si a tuturor resurselor disponibile, în general, prin: reducerea costurilor si a birocratiei în sistemul administrativ public, corelarea deciziilor publice cu nevoi si probleme specifice, precum si cu oportunitati de dezvoltare specifice, diferite si diverse de la o regiune la alta, necesitatea sustinerii si chiar a accelerarii descentralizarii din multiple puncte de vedere, transparentizarea actului decizional public si o mai mare si mai buna accesibilitate la informatii de interes public;
* cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene, corelat cu o mai eficienta si eficace utilizare a acestor fonduri, prin posibilitatea integrarii proiectelor mici, disparate la nivel local, în proiecte strategice, de anvergura la nivel regional;
* nevoia de identificare identitara, precum si nevoia de notorietate a regiunilor, esentiale pentru întarirea spiritului de apartenenta, încredere si solidaritate a populatiei.
Printre argumentele enuntate împotriva nevoii de regionalizare a Romaniei, conform sintezei Comisiei de Experti a audierii publice din noiembrie 2012, mentionam:
* accentuarea disparitatilor interregionale, pe fondul dezvoltarii accentuate si disproportionate a marilor aglomerari urbane si a capitalelor de regiuni, în detrimentul localitatilor periferice ale acelorasi regiuni, în detrimentul oraselor mici si a zonelor rurale;
* cresterea birocratiei, din cauza multiplelor schimbari legislative necesare, precum si din cauza etapelor indispensabile ale tranzitiei;
* fezabilitatea si chiar oportunitatea decuplarii obiectivului descentralizarii de cel al regionalizarii, întrucat o buna descentralizare decizionala se poate realiza si în afara procesului de regionalizare;
* teama de riscul federalizarii Romaniei, a enclavizarii anumitor zone ale tarii, a pierderii identitatii nationale, istorice, a federalizarii chiar a UE.
Sunt argumente generice, aparent contradictorii, cu privire la nevoia de regionalizare a tarii.
Tocmai din acest motiv, apreciem oportuna si indispensabila continuarea dezbaterii publice cu privire la nevoia de regionalizare a Romaniei, mergand mai departe de la acest prim rezultat obtinut.

          Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Impozitarea veniturilor realizate de sportivi si de patroni din transferul acestora

autor V. Greceanu

Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin H.G. nr. 44/2003, prevad la titlul III “Impozitul pe venit”, pentru veniturile realizate de sportivi, urmatoarele posibilitati de impozitare:

La cap. II “Venituri din activitati independente”, pct. 26, pentru aplicarea art. 46 “Definirea veniturilor din activitati independente”:
“26. Veniturile realizate de sportivii care participa la competitii sportive pe cont propriu si nu au relatii contractuale de munca cu entitatea platitoare de venit sunt considerate venituri din activitati independente.”

Deci aceste persoane se vor inregistra la organul fiscal ca persoane fizice independente si vor fi impozitate, conform art. 48 “Regulile generale de stabilire a venitului net anual din activitati independente”, pe baza contabilitatii in partida simpla, completate de art. 51 – 52 si 53 – 54 si cap. X din acest titlu.

La cap. III “Venituri din salarii”, pct. 68 lit. k), pentru aplicarea art. 55 “Definirea veniturilor din salarii” alin. (1):
“k) sumele platite sportivilor ca urmare a participarii in competitii sportive, precum si sumele platite sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti in domeniu pentru rezultatele obtinute la competitiile sportive, de catre structurile sportive cu care acestia au relatii contractuale de munca, indiferent de forma sub care se platesc, inclusiv prima de joc, cu exceptia celor scutite, prevazute la art. 42 «Venituri neimpozabile», lit. t) din Codul fiscal.”

Nota. Art. 42 lit. t) din Codul fiscal  prevede:
“t) premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti in legislatia in materie, in vederea realizarii obiectivelor de inalta performanta: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice, precum si calificarea si participarea la turneele finale ale campinatelor mondiale si europene, prima grupa valorica, precum si la jocurile olimpice, in cazul jocurilor sportive. Nu sunt venituri impozabile primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti in legislatia in materie, in vederea pregatirii si participarii la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale României.”

Aceste sume se impoziteaza conform art. 55 – 58 din Codul fiscal.

Potrivit titlului VI “Taxa pe valoarea adaugata”, pct. 7 alin. (10) din norme, pentru aplicarea art. 129 “Prestarea de servicii”, constituie prestare de servicii si transferul cu plata de sportivi:
“(10) Transferul cu plata al unui sportiv de la un club sportiv la un alt club sportiv este considerat o prestare de servicii cu plata in sensul art. 129 din Codul fiscal. Sumele platite drept compensatie pentru incetarea contractului sau drept penalitati pentru neindeplinirea unor obligatii prevazute de partile contractante nu sunt considerate prestari de servicii efectuate cu plata.”
Iar art. 129 la alin. (3) lit. e) prevede ca prestarea de servicii cuprinde si operatiunea privind:
“e) serviciile de intermediere efectuate de persoane care actioneaza in numele si in contul altor persoane, atunci când intervin intr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.”

Si alin. (2) al aceluiasi art. 129 prevede acelasi lucru:
“(2) Atunci când o persoana impozabila care actioneaza in nume propriu, dar in contul altor persoane, ia parte la o prestare de servicii, se considera ca a primit si a prestat ea insasi serviciile respective.”

Este cazul patronilor, organizati ca PFA sau SRL, care intermediaza transferul sportivilor intre cluburi sau alte structuri sportive cu care au relatii contractuale in acest scop.

Deci pentru transferul sportivilor intre cluburi sau alte structuri sportive se plateste T.V.A. de catre persoanele care intermediaza aceasta operatiune.
Nedeclararea corecta a valorii transferului conduce la diminuarea bazei impozabile si evaziune fiscala si se pedepseste conform Codului de procedura fiscala aprobat prin O.G. nr. 92/2003, cap. X art. 219 alin. (1) lit. o) sau lit. p), dupa caz, si alin. (2), coroborate cu art. 6 sau art. 8 ori art. 9, dupa caz, din Legea nr. 241/2005 a evaziunii fiscale, completate de art. 10 al aceleiasi legi.

Diversificarea structurilor sportive dupa 1990, ca si lipsa unui control pemanent si calificat al acestora din partea organelor de control ale statului, a condus la eludarea legilor in acest domeniu de activitate, cu consecinte grave asupra veniturilor bugetului de stat atât din impozitul pe profit pentru SRL-uri sau impozitul pe venitul din activitati independente pentru PFA si din salarii, la ambele structuri, cât si din taxa pe valoarea adaugata datorata pentru transferurile de sportivi efectuate de acestea. Incadrarea la prestari de servicii a transferurilor de sportivi si taxarea cu T.V.A. a acestei operatiuni s-a facut tocmai pentru a se ingradi posibilitatea de a se obtine venituri necuvenite din aceste transferuri.

        Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

„Mana invizibila“ a institutiilor de reglementare

autor M. Dobre

Istoricii economiei si ai gandirii economice nu ezita sa faca trimiteri, ori de cate ori au ocazia, la butada consacrata la sfarsitul secolului al XVIII-lea de catre englezul Adam Smith, unul dintre clasicii liberalismului care, neputandu-si explica altfel mersul economiei vremii lui, a conchis ca „o mana invizibila, mana lui Dumnezeu, misca lucrurile“. La o alta scara, dupa aproape 250 de ani de experimentare a unor astfel de interventii suntem pe cale sa ne explicam in ce consta expresia atat de consacrata – interventia institutiilor de reglementare, cum sunt FMI, la nivel mondial, sau Parlamentul European, la nivelul UE.

Reinnoirea presiunilor impotriva austeritatii
Pe 17 aprilie a.c., mobilizat de perspectivele incetinirii, din nou, a slabei si modestei cresteri economice mondiale, Fondul Monetar International (FMI) a cerut unor tari ca SUA si Marea Britanie sa-si incetineasca ritmul masurilor de austeritate, in incercarea de a se pastra pe drumul cel bun catre o redresare globala fragila*). In raportul sau semestrial privind cresterea economica, FMI avertizeaza ca masurile de austeritate „prea dure“ luate de SUA vor incetini cresterea economica in acest an, si reducerea cheltuielilor in cadrul tuturor activitatilor guvernamentale a fost „calea gresita“ pentru a micsora deficitul bugetar. Reducerile generale, se arata in raport, ar trebui sa fie inlocuite cu reduceri mai bine tintite, al caror efect se va face resimtit ulterior, dupa ce economia castiga mai multa putere.

La randul sau, guvernul britanic – care in 2010 s-a angajat sa scape de criza prin intermediul unor majorari de taxe si reduceri de cheltuieli – ar trebui sa ia in considerare relaxarea masurilor sale de austeritate pe fondul unei slabe redresari economice, a avertizat Fondul. Potrivit raportului, factorii de decizie din zona euro se concentreaza prea mult pe atingerea unor tinte de deficit dure, riscand prin aceasta adancirea declinului economic.
FMI a cerut, de asemenea, unor tari cum ar fi Germania, care s-au bazat in mod traditional pe exporturi pentru a-si asigura cresterea economica, sa-si sporeasca numai acele cheltuieli care stimuleaza economia nationala si importurile din statele vecine care se confrunta cu probleme. „Este nevoie de o cerere mai mare“ in tarile cu excedente comerciale mari, a declarat cu acest prilej directorul FMI, Christine Lagarde. „Pentru tarile din Europa de Nord, cum ar fi Germania, aceasta inseamna a face mai mult pentru a stimula investitiile“, a explicat ea.

Mesajul FMI rezoneaza cu mesajul Administratiei Obama si scoate in evidenta o prapastie continua intre liderii principalelor economii cu privire la cea mai buna modalitate de redresare din criza declansata in urma cu 5 ani. Multe guverne europene au redus cheltuielile publice, au crescut impozitele si au urmarit alte masuri pentru a micsora deficitele bugetare care au explodat dupa criza financiara. Unele dintre aceste state, cum ar fi Grecia si Portugalia, nu au avut de ales, sub auspiciile planurilor de salvare internationale. Altele, cum ar fi Marea Britanie si Germania, sustin ca trebuie sa controleze cheltuielile daca doresc sa-si pastreze costurile de imprumut mici si cred ca aceasta abordare va conduce la o crestere economica puternica pe termen lung.

Administratia Obama si FMI au avertizat ca eforturile ar putea fi contraproductive, limitand cresterea economica, ceea ce ar putea creste deficitele si ar face datoriile mai greu de platit. Rezultatul conteaza in Statele Unite, deoarece economia SUA este strans legata de cea europeana si ar putea fi afectata daca turbulentele financiare din zona euro se escaladeaza. Germania a rezistat pana in prezent presiunii.

Guvernele, si nu BCE trebuie sa rezolve criza datoriilor
Intr-un discurs tinut pe la Universitatea din Amsterdam pe 15 aprilie a.c., presedintele Bancii Central Europene (BCE), Mario Draghi, a declarat ca politica monetara nu poate solutiona cauzele crizei datoriilor suverane, fiind de datoria Guvernelor sa adopte reforme structurale. Draghi a spus ca BCE a evitat o criza prin achizitia de obligatiuni guvernamentale, insa exista limite cu privire la ceea ce poate face BCE. Adoptarea reformelor structurale, consolidarea bugetara si restabilirea bilanturilor bancilor nu este nici responsabilitatea si nici mandatul politicii monetare a BCE sau a bancilor nationale. Conform opiniei lui Mario Draghi, BCE nu poate inlocui actiunile pe care alti actori, inclusiv cei din sectorul privat, trebuie sa le adopte.

Draghi a subliniat ca guvernele europene trebuie sa adopte reforme structurale pentru a face economiile lor mai competitive si mai prietenoase pentru mediul de afaceri, de exemplu prin relaxarea regulilor privind angajarea si concedierea. Obiectivul este imbunatatirea ritmului de crestere, care la randul sau ar stimula veniturile din taxe si ar ajuta guvernele sa-si reduca datoria pe termen lung. Desi  exista o scadere a gradului de fragmentare pe pietele financiare, politica monetara ultrarelaxata a BCE nu a condus decat la o relaxare partiala a conditiilor de finantare pentru IMM-uri.

Guvernele si institutiile supranationale, precum Banca Europeana de Investitii, ar putea ajuta la impartirea riscurilor pentru finantarea IMM-urilor, lucru deosebit de important avand in vedere ca IMM-urile sunt responsabile pentru trei sferturi din locurile de munca in zona euro. Este nevoie, de asemenea, de infiintarea rapida a unei autoritatii europene unice care sa poata inchide bancile neviabile si sa protejeze guvernele de pierderi. Bancile cu probleme au contribuit la criza datoriilor din zona euro, cel mai recent caz fiind Ciprul, care a devenit a cincea tara din zona euro care a solicitat un program de asistenta financiara internationala.

        Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Tableta de audit public intern

autor Vasile Zecheru

Problema
Deficiente privind intocmirea unor documente previzionale aflate pe pagina de Internet a Ministerului Sanatatii (http://www.ms.gov.ro/?pag=207)

Constatarea
Analizand anexele nr. 1 si 2 la Hotararea nr. 303 din 23 martie 2011 pentru aprobarea Strategiei nationale de rationalizare a spitalelor se poate constata ca acestea nu au incarcatura de date si informatii necesare pentru a putea fi validate ca instrumente previzionale.
Astfel, Strategia nationala de rationalizare a spitalelor (anexa nr. 1):
– nu precizeaza obiectivele in conformitate cu prevederile Standardului nr. 7 – Obiectivele din Codul controlului intern cuprinzand standardele de management/control intern la entitatile publice si pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial standardelor de control intern/managerial aprobat prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 946/2005;
– nu are un calendar de termene;
– nu detaliaza un grafic de alocare a resurselor necesare pentru ducerea la indeplinire a Strategiei.
Pe de alta parte, Planul de actiuni si institutii responsabile pentru implementarea Strategiei (anexa nr. 2) nominalizeaza, ca masuri, elaborarea de noi planuri si strategii, stabilirea de criterii etc., actiuni care nu pot conduce la realizarea obiectivelor Strategiei. Realizarea obiectivelor unei strategii nu se rezolva facand noi planuri, ci actionand ferm si sistematic pentru transpunerea in fapt a prevederilor.
Asa cum sunt prezentate pe site-ul Ministerului Sanatatii, anexele nr. 1 si 2 la Hotararea nr. 303 din 23 martie 2011pentru aprobarea Strategiei nationale de rationalizare a spitalelor sunt simple liste de intentii fara continut, declaratii care induc in eroare utilizatorul de informatie publica.

Cauze
In formularea documentelor previzionale mentionate, nu s-a tinut cont de exigentele Standardul nr. 7 – Obiective si de cele ale Standardul nr. 8 – Planificare (care se refera anume la exercitarea functiei previzionale in cadrul institutiei publice).

Consecinte
Imposibilitatea efectuarii controlului intern / managerial din moment ce rezultatul obtinut nu poate fi raportat la o stare previzionata.
Diminuarea credibilitatii institutiei publice.
Consum inutil de resurse.

Recomandari
Intocmirea unor instrumente previzionare cu adevarat valide, formulate in acord cu cerintele in materie si, apoi, postarea acestora pe site spre informarea publicului interesat.
Aprofundarea verificarii pentru a se identifica si alte asemenea inadvertente menite sa produca deservicii institutiei publice.

       Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Fragilizarea mediului economic

 

Criza economica loveste Europa Centrala
Impactul crizei economice a fost puternic resimtit in tarile din Europa Centrala: numarul insolventelor s-a majorat cu 3,5% in 2012. Principalele responsabile pentru aceasta involutie au fost Bulgaria si Croatia, ambele prezentand o crestere dramatica anul trecut.

Singurele evolutii pozitive sunt inregistrate de Estonia si Letonia, desi intreaga regiune a fost caracterizata de o tendinta ascendenta in ultimii ani, din punctul de vedere al companiilor insolvente. Comparativ cu 2009 (anul de criza, dupa prabusirea Lehman Brothers Holdings), in 2012 insolventele au crescut cu 38,7%.
Cel mai afectat sector in 2012 a fost cel al Constructiilor. Companiile au avut de suferit din cauza programelor de austeritate si a lipsei investitiilor in locuintele private. Cu probleme similare s-au confruntat si industria manufacturiera, comertul cu amanuntul si comertul cu ridicata si distributie. Acesta din urma experimenteaza efectele negative ale ratelor ridicate ale somajului si scaderea cheltuielilor gospodariilor.

La polul opus, Telecomunicatiile, Educatia si Sanatatea au fost cel mai putin afectate sectoare, inregistrand cele mai mici rate ale insolventelor in 2012.
Tari cu probleme in 2012: Bulgaria, Croatia si Slovenia, urmate indeaproape de Polonia.

In Bulgaria, 1.339 de companii au intrat in insolventa in 2012, comparativ cu 390 in 2011, implicand o crestere de 243%. Parghii financiare si operationale ridicate, cheltuieli financiare mari, volatilitatea preturilor materiei prime si lichiditatea scazuta au fost principalele motive pentru situatia din Bulgaria in 2012.
Mai mult decat atat, Bulgaria inca se lupta cu proceduri ineficiente pentru insolventele in curs. Comparativ cu 2011, rata insolventelor aproape s-a triplat, iar pentru 2013 si 2014, se estimeaza o crestere si mai puternica.

In Croatia, numarul companiilor insolvente a crescut in mod dramatic cu aproape 175% in 2012, ceea ce inseamna ca rata insolventelor s-a triplat la 2,43% in 2012 (de la 0,88% in 2011). Principalele motive sunt: mediul de afaceri intr-o schimbare permanenta, caruia companiile nu ii pot face fata, lipsa strategiilor guvernamentale, pietele interne slab dezvoltate si preturile inca necompetitive pentru pietele externe.
Economia croata ramane in recesiune, blocata in criza care a inceput in 2009. Situatia deficitara din Zona Euro si-a pus amprenta in scaderea exporturilor si incertitudinea implicarii bancilor straine in economia nationala.

Economia Poloniei inca se remarca prin cresterea constanta a principalilor indicatori macroeconomici, dar o atenuare a acesteia devine din ce in ce mai vizibila. Rata insolventelor este in continuare cea mai buna din regiunea CEE (0,04%), dar numarul falimentelor a crescut cu 21,3% in anul precedent.

In Romania, in 2012 a fost deschisa procedura de insolventa pentru un numar total de 23.665 de companii, cu 10% mai multe decat in 2011. Sustenabilitatea companiilor a fost erodata din cauza efectelor crizei financiare din ultimii trei ani, a constrangerilor ridicate de finantare si a deteriorarii disciplinei de plata la nivelul intregii economii. Prin urmare, companiile prezinta un grad de vulnerabilitate mai ridicat, din punctul de vedere al expunerii la socurile interne sau externe si al presiunii pentru cresterea lichiditatilor.

De asemenea, in Republica Ceha, Slovenia si Lituania, numarul companiilor insolvente a crescut considerabil.

Estimari pentru 2013 si 2014: cresterea insolventelor
Pentru 2013, Coface estimeaza inrautatirea situatiei. Insolventele vor creste in majoritatea tarilor din regiunea CEE – de ex. Polonia unde, in 2013 sunt asteptate efectele crizei globale. Acestea isi vor face simtite prezenta intr-o masura mult mai mare, inregistrand un nivel mai ridicat de insolvente.
De asemenea, in Bulgaria, unde insolventa aproape s-a triplat in 2011 – 2012, este asteptata o noua crestere; iar in tari precum Ungaria, o crestere a numarului de proceduri de insolventa in 2013 nu poate fi exclusa.

In Romania, numarul insolventelor va urma acelasi ritm de +10% in 2013 din cauza cresterii consumului intern cu 1,2%.
Perspectivele de crestere se identifica foarte putin in regiunea tarilor CEE, dar Letonia este unul dintre exemplele in care dezvoltarea viitoare a economiei se presupune a fi in mare parte, pozitiva.

„Este evident ca numarul insolventelor va creste in 2013 si in special vom regasi insolvente ale companiilor medii si mari, astfel ca nici macar numarul lor nu mai este relevant, ci ordinul de marime si impactul in economie. Zona central est-europeana sufera de la inceputul anului 2013 prin prisma evolutiei insolventelor si a numarului de incidente de plata, astfel ca este nevoie mai mult ca oricand ca firmele sa caute solutii de management al riscului de credit si sa-si protejeze business-ul, pentru a putea supravietui intr-un context european din ce in ce mai nesigur. Prognozele noastre in privinta riscului de credit este ca acesta s-a inrautatit in 2013 si aceasta perspectiva se va mentine si in perioada urmatoare”, a declarat Constantin Coman, Country Manager, Coface Romania.

       Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 Sus  
 

 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Tableta de audit public intern

 Vasile ZECHERU    
      Problema
      Suprapuneri de competente privind materia controlului intern/managerial în entitatea publica din România.
 
      Constatarea
      În prezent, pot fi identificate trei entitati publice distincte care au, în obiectul lor de activitate, problematici privind controlul intern/managerial, respectiv Curtea de conturi si doua directii din cadrul Ministerului Finantelor Publice. Sub multe aspecte, aceasta situatie reprezinta o certa suprapunere de competente. 
 
      Concret, acestea trei entitati publice sunt:
      – Curtea de Conturi (vezi Ghidul de evaluare a sistemului de control intern în entitatile publice, precum si alte metodologii aplicabile).
      – Unitatea centrala de armonizare a sistemelor de management financiar si control (vezi Îndrumar metodologic pentru dezvoltarea controlului intern în entitatile publice, Metodologie de implementare a standardului de control intern Managementul riscurilor etc).
      – Unitatea centrala de armonizare pentru auditul public intern (UCAAPI) care, prin natura atributiilor specifice stabilite potrivit Legii nr. 672/2002, are indirect în coordonare si problematica referitoare la controlul intern.
 
      Date fiind suprapunerile de competente mentionate mai sus, normele aplicabile în prezent în materia controlului intern/managerial au fost elaborate în perioade diferite si în baza unor viziuni si reprezentari care nu sunt identice, astfel ca ele contin abordari, cerinte si metodologii, pe alocuri, contradictorii, termeni care au un continut diferit etc. 
Sursele din care provin reglementarile sunt, de asemenea, diferite, astfel ca acestea conduc, în cele din urma, la aplicatii diferite. 
 
      Cauze
      Lipsa de preocupare privind coerenta si unitatea de tratament în orientarea procesului de întarire a controlului intern / managerial în entitatea publica din România.
      Cadru normativ insuficient armonizat în ce priveste rolurile celor doua principale institutii cu atributii în materie, respectiv, Curtea de Conturi si Ministerul Finantelor Publice.
 
      Consecinte 
      Responsabilitatea evaluarii controlului intern / managerial va avea de suferit iar masurile corective vor fi cu „dubla comanda“, asadar, anemice, ineficiente si formale, fara efecte majore în planul disciplinarii domeniului.
      Evaluarea controlului intern/managerial se va efectua dupa metodologii diferite producându-se astfel o dubla masura în ce priveste aprecierile, calificativele acordate si, în general, rezultatele obtinute.
 
      Recomandari 
      Stabilirea unui set comun de principii care sa se regaseasca, în mod fractal, în toate reglemetarile subsecvente privind materia controlului intern/managerial.
      Stabilirea cu mai mare exactitate a rolurilor institutionale privind întarirea controlului intern/managerial în entitatea publica, demers dublat de o actiune ferma pentru solutionarea legislativa a cazului semnalat, normele actuale urmând a fi astfel corelate si modificate corespunzator. 
    
      (Citeste mai mult in revista Tribuna economica nr. 28/2013, editata de 
Grupul de presa si editura Tribuna economica - Decanul presei economice romanesti)
 

      Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina:  experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind:  solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 

 Sus  
 

 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

IADUER – Curtea de Justitie a Uniunii Europene: hotarârea C-663/11din 30 mai 
în cauza Scandic Distilleries 
 
Mihai SANDRU
 
      Articolul 22 alineatele (1)-(3) din Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor si privind detinerea, circulatia si monitorizarea acestor produse, astfel cum a fost modificata prin Directiva 92/108/CEE a Consiliului din 14 decembrie 1992, trebuie interpretat în sensul ca, în cazul în care produse supuse accizelor si puse în consum într-un stat membru, în care accizele au fost platite, au fost transportate într-un alt stat membru în care produsele respective sunt supuse accizelor si în care acestea au fost de asemenea platite, o cerere de rambursare a accizelor platite în statul membru de plecare nu poate fi respinsa numai pentru motivul ca cererea amintita nu a fost formulata înaintea expedierii produselor mentionate, ci trebuie analizata în temeiul alineatului (3) al articolului respectiv. În schimb, în cazul în care accizele nu au fost platite în statul membru de destinatie, o astfel de cerere poate fi refuzata în temeiul alineatelor (1) si (2) ale articolului mentionat.
 
––––
      IADUER - interpretarea si aplicarea dreptului Uniunii Europene în România: un proiect Centrul de Studii de Drept European (CSDE), Asociatia Româna de Drept si afaceri europene (ARDAE) si Asociatia Forumul Judecatorilor din România (FJR)
 
      (Citeste mai mult in revista Tribuna economica nr. 24/2013, editata de 
Grupul de presa si editura Tribuna economica - Decanul presei economice romanesti)
 

      Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina:  experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind:  solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Portal unic dedicat finantarilor UE

 
      Intreprinderile din Europa vor avea acces mult mai usor la finantarile de care au atâta nevoie, odata cu extinderea de catre Comisia Europeana a portalului unic dedicat finantarilor UE, care va include fondurile structurale ale UE, si anume Fondul european de dezvoltare regionala (FEDER) si Fondul social european (FSE). Lansat luna trecuta, noul portal unic dedicat finantarilor UE ofera acces usor la informatii complete si actualizate privind modul în care antreprenorii si IMM-urile pot obtine peste 100 de miliarde de euro sub forma de finantari în cadrul programelor din perioada 2007-2013. Datorita acestor schimbari, numarul bancilor si al fondurilor partenere se va dubla, ajungând la peste 1 000, iar IMM-urile vor avea acces la o sursa consolidata de informatii vitale privind modalitatile de finantare: garantii, împrumuturi si capital de risc.
 
      Sprijin pentru I.M.M.
      Accesul la finantare este una dintre cele mai urgente probleme cu care se confrunta IMM-urile din Europa. În ultimii doi ani, aproape o treime dintre IMM-urile care au solicitat împrumuturi bancare au fost refuzate sau au obtinut în cele din urma sume mai mici decât cele cerute. Editia din luna iunie a.c. a European Small Business Finance Outlook confirma deteriorarea mediului de afaceri al IMM-urilor si înasprirea conditiilor de creditare impuse de bancile din zona euro. Informarea si accesul la finantarile UE sunt mai importante ca niciodata pentru întreprinderi. IMM-urile beneficiaza deja de sprijin prin intermediul fondurilor structurale, în valoare de aproximativ 70 de miliarde de euro în perioada 2007-2013.
 
      Cu ocazia conferintei organizate recent la Bruxelles pe tema sprijinului european acordat IMM-urilor în perioada 2014-2020 (European support for SMEs for the period 2014 – 2020), vicepresedintele Comisiei Europene Antonio Tajani, comisar pentru industrie si antreprenoriat, si comisarul european pentru politica regionala, Johannes Hahn, au declarat în acest sens: „Portalul unic dedicat finantarilor UE va ajuta IMM-urile sa acceseze usor si rapid finantarile de care au atâta nevoie. Una dintre prioritatile de vârf ale Comisiei este de a simplifica si a reduce obstacolele cu care se confrunta întreprinderile. Includerea fondurilor structurale ale UE în portalul unic reprezinta o etapa importanta în acest sens. În acelasi timp, dorim sa încurajam statele membre si regiunile sa utilizeze instrumentele financiare ale UE, care pot contribui la cresterea impactului politicii de coeziune. Aceste instrumente atrag investitii, factor esential pentru stimularea economiei europene si crearea de locuri de munca.” 
 
      Informatii privind instrumentele financiare disponibile ale UE 
      Portalul ofera informatii despre instrumentele financiare ale UE destinate IMM-urilor, printre care Programul-cadru pentru competitivitate si inovare (CIP), Instrumentul european de microfinantare Progress, instrumentul de partajare a riscurilor (PC7), împrumuturile acordate de BEI pentru IMM-uri si programele operationale nationale si regionale ale statelor membre de punere în aplicare a obiectivelor politicii de coeziune.
 
      Un site internet usor de utilizat pentru IMM-uri 
      Portalul unic ofera informatii detaliate cu privire la modul în care IMM-urile pot sa solicite finantare cu sprijinul UE, prin intermediul uneia dintre cele aproximativ 1 000 de banci sau institutii financiare partenere.
 
      Acest portal unic dedicat finantarilor UE permite antreprenorilor si întreprinderilor sa gaseasca finantari adaptate în functie de nevoile financiare specifice ale acestora, cum ar fi dimensiunea întreprinderii, tipul de finantare si scopul investitiei. Portalul se adreseaza tuturor statelor membre ale UE si tarilor candidate si este disponibil în mai multe limbi ale UE.
 
      Accesul la finantare în regiuni – esential pentru relansarea cresterii economice 
      Instrumentele financiare au devenit un instrument tot mai important pentru îndeplinirea obiectivelor politicii de coeziune a UE în perioada 2007- 2013. La sfârsitul anului 2011, peste 3,6 miliarde de euro fusesera deja investiti în întreprinderi, prin intermediul a aproximativ 68 000 de împrumuturi, garantii, capitaluri de risc/proprii si al altor produse financiare.
 
      Pâna la sfârsitul anului 2011, în 25 de state membre si regiuni de cooperare transfrontaliere au fost înfiintate în total 484 de fonduri specifice pentru întreprinderi (împrumuturi, garantii, capital propriu/capital de risc si altele). În general, în perioada 2007-2014, 69,7 de miliarde de euro din FEDER si FSE au fost destinate sprijinirii IMM-urilor, suma care se ridica la cel putin 95,4 miliarde de euro daca se tine cont de cofinantarea nationala. 
 
      Pâna la sfârsitul lunii decembrie 2012, instrumentele financiare ale Programului-cadru pentru competitivitate si inovare (CIP) au reunit aproape 13 miliarde de euro sub forma de garantii si peste 2,3 miliarde de euro sub forma de capital de risc. Peste 200 000 de IMM-uri au beneficiat deja de acest program în întreaga Europa. Vicepresedintele Comisiei Europene Antonio Tajani a cerut cresterea bugetului pentru instrumentele financiare ale CIP cu 19 milioane de euro, pentru a ajuta IMM-urile care au dificultati în ceea ce priveste accesul la finantare. 
 
     (Citeste mai mult in revista Tribuna economica nr. 28/2013, editata de 
Grupul de presa si editura Tribuna economica - Decanul presei economice romanesti)
 

      Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina:  experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind:  solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 

 Sus  
 

 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Reconsiderarea salarizarii personalului bugetar
 
Florin PASA
 
 
      Având în vedere ca Legea nr. 330/2009 nu s-a putut aplica în anul 2010 deoarece mai multe prevederi au fost contestate, Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Vârstnice a initiat Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice. Potrivit acestui act normativ, în categoria personalului bugetar intra personalul încadrat pe baza contractului individual de munca, personalul care ocupa functii de demnitate publica si cel asimilat acestuia, precum si personalul care beneficiaza de statute speciale, inclusiv functionarii publici.
 
      Situatia actuala
      Sistemul de salarizare propus are în vedere urmatoarele principii:
– caracterul unitar, în sensul ca reglementeaza salarizarea tuturor bugetarilor prin luarea în consideratie a drepturilor de natura salariala stabilite prin acte normative speciale emise în conformitate cu legea;
– suprematia legii, respectiv drepturile de natura salariala se stabilesc numai prin norme juridice;
– echitate si coerenta, prin crearea de oportunitati egale si remuneratie egala pentru munca de valoare egala pe baza normelor unitare privind stabilirea si acordarea salariului si a celorlalte drepturi de natura salariala personalului bugetar;
– sustenabilitate financiara, prin stabilirea de majorari salariale în baza legilor anuale, astfel încât ponderea în produsul intern brut prognozat a cheltuielilor de personal pentru bugetari sa se încadreze în indicatorii anuali macroeconomici prognozati în concordanta cu obiectivele si limitele din strategia nationala fiscal-bugetara.
 
      Legea-cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice îsi propune:
– armonizarea sistemului în raport cu importanta, raspunderea, complexitatea activitatii si nivelul studiilor necesare pentru realizarea lucrarilor;
– stabilirea salariului de baza, a soldelor functiilor de baza si a indemnizatiilor lunare de încadrare, ca principal element al câstigului salarial;
– ierarhizarea salariilor de baza, a soldelor si a indemnizatiilor lunare de încadrare, atât între domeniile de activitate, cât si în cadrul aceluiasi domeniu, pe baza de evaluare a posturilor, diferentierea având în vedere criterii clare, cum sunt: cunostinte profesionale si experienta; complexitate, creativitate si diversificarea activitatilor, analiza si impactul deciziilor; coordonare; comunicare; conditii de munca; incompatibilitati si regimuri de munca speciale;
– transparenta mecanismului de stabilire a salariului de baza, a soldelor si a indemnizatiilor lunare de încadrare, precum si a celorlalte drepturi salariale;
– diferentierea salariilor de baza, a soldelor si a indemnizatiilor lunare de încadrare în functie de nivelul la care se presteaza activitatea: central, regional, local.
 
      Proiectul de act normativ privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice stabileste urmatoarele:
– includerea tuturor functiilor bugetare în interiorul ierarhiei rezultate din evaluarea posturilor si gruparea acestora în cadrul structurii de 11 grade (9 pentru functii de executie si 2 pentru functii de demnitate publica) si 7 familii ocupationale pentru domeniile: administratie, sanatate, învatamânt si culte, justitie, cultura, diplomatie, aparare (ordine publica si securitate nationala);
– crearea unei noi ierarhii a salariilor de baza, atât pe domenii de activitate, cât si în cadrul fiecarui domeniu;
– simplificarea sistemului de salarizare prin desfiintarea treptelor de salarizare pentru functionarii publici;
– grila de salarizare cu un raport între salariul de baza minim si cel maxim de 1 la 15; grila are 110 clase de salarizare carora le corespund coeficienti de ierarhizare la un pas de interval de 1,025, iar numarul coeficientilor de ierarhizare s-a redus de la 164 la 110;
– valoarea coeficientului de ierarhizare 1 se stabileste anual potrivit Legii nr. 69/2010 a responsabilitatii fiscal-bugetare;
– metodologia de determinare a nivelului salariilor de baza, a indemnizatiilor lunare de încadrare si a soldelor functiilor de baza; modul de trecere la o noua gradatie de vechime si încadrarea pe unul dintre cele doua grade de catre ordonatorul de credite;
– situatia personalului care ocupa functii de conducere pentru care conditia de ocupare a postului este de studii superioare si care nu au absolvit studii de acest nivel;
– plafonul pentru sporuri se fixeaza dupa cum urmeaza: suma sporurilor, compensatiilor, primelor si indemnizatiilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depasi 30% din suma salariilor de baza, a soldelor sau a indemnizatiilor lunare de încadrare;
– plafonul pentru premiile lunare ce pot fi acordate de ordonatorii de credite personalului care a realizat obtinerea de rezultate deosebite în activitatea institutiei este de maximum 2% din cheltuielile cu personalul prevazut în statul de functii, iar plafonul individual al premiului nu poate depasi pe an nivelul a doua salarii de baza lunare;
– majorarea cu 25 clase de salarizare a salariului de baza lunar pentru personalul din autoritatile administratiei publice nominalizat în echipele de proiecte finantate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare, precum si din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile si nerambursabile.
 
      În vederea aplicarii salarizarii unitare a personalului platit din fonduri publice Guvernul initiaza hotarâri pentru aprobarea regulamentelor de acordare a sporurilor în limitele maxime prevazute de lege, precum si acte normative care reglementeaza modul de încadrare si promovare a personalului, respectiv legi anuale de salarizare pentru implementarea legii-cadru.
 
      Având în vedere necesitatea respectarii obiectivelor stabilite prin Strategia fiscal-bugetara pe perioada 2011 – 2013, în anul 2012 Guvernul a adoptat masuri care sa asigure limitarea cheltuielilor de personal exclusiv contributiile la bugetul asigurarilor sociale de stat platite de angajatii din sectorul special, precum si eliminarea celui de-al 13-lea salariu si a primei de vacanta pentru angajatii din sectorul public. Totodata, nu se vor mai acorda premii, tichete de masa, tichete cadou si de vacanta. Din anul 2011 nu se mai acorda ajutoare sau, dupa caz, indemnizatii la iesirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori trecerea în rezerva.
 
      Måsuri în vederea stabilitatii echilibrului bugetar
      În prezent, în România este necesar si justificat sa se aplice un program concret de reforma si în domeniul rationalizarii cheltuielilor publice, precum si al restructurarii sectorului public. Oportunitatea initierii unui asemenea program se bazeaza pe recunoasterea necesitatii îmbunatatirii serviciilor publice si reforma lor, nevoia de a face mai mult cu mai putine resurse umane si materiale, respectiv consolidarea unui parteneriat între Guvern, mediul de afaceri, piata muncii si societatea civila. 
 
      Masurile privind reprioritizarea cheltuielilor în sectorul public, reducerea cheltuielilor de mica prioritate si directionarea bugetelor catre programe nationale importante si strict necesare în perioada actuala, rationalizarea institutiilor si agentiilor publice, introducerea programarii strategice pe termen mediu si scurt la nivelul ministerelor reprezinta actiuni ce trebuie imediat promovate.
 
      În acest nou cadru atât de necesar, conform întelegerilor cu reprezentantii Fondului Monetar International si ai Comisiei Europene, urmeaza reducerea deficitului bugetar la 2,5% din PIB în anul 2013. O contributie importanta la încadrarea în acest nivel de deficit bugetar trebuie sa o aiba si rationalizarea cheltuielilor cu salariile în sectorul public, respectiv rationalizarea numarului de personal pâna la finele anului.
 
      În vederea eliminarii reaparitiei arieratelor se impune rationalizarea cheltuielilor materiale prin implementarea normativelor de cost în administratia publica, respectiv restructurarea agentiilor guvernamentale, a consiliilor, comisiilor si a altor structuri care functioneaza pe lânga Guvern si a caror activitate poate fi preluata de ministere sau organe centrale.
 
      Masurile în vederea stabilitatii echilibrului bugetar sunt necesare, ele contribuind la modernizarea statului, respectiv a tuturor institutiilor publice de la nivel central si local. Un rol important în acest domeniu îi revine Guvernului care trebuie sa asigure o administratie supla, profesionista, competenta si flexibila, capabila sa organizeze un control sever asupra modului si eficientei utilizarii banului public.
 
      În al doilea plan, este necesar ca ministrii sa se implice direct, astfel încât, cu cheltuieli minime, sa asigure functionarea sistemelor publice pe care le conduc în conditii de eficienta. Fara îndoiala, problema majora, în etapa actuala, o constituie aplicarea, în regim de urgenta a masurilor care contribuie direct la stabilitatea echilibrului bugetar. Totodata este imperios necesar sa se extinda lucrarile de investitii atât în infrastructura, cât si în dotarea tehnica si tehnologica, precum si instituirea de mecanisme moderne care sa garanteze cresterea economica.
 
      Strategia fiscal-bugetara pentru anul 2013 trebuie completata cu noi masuri concrete pe termen scurt, definitivata si înaintata Parlamentului României pentru aprobare. În acest context, raspunderea ministeriala trebuie adusa la nivel guvernamental, iar toti cei care nu pot sa si-o însuseasca este cazul sa renunte la functiile pe care le ocupa. Fara ca actorii de vârf ai societatii sa raspunda de deciziile si actiunile întreprinse nu poate exista un stat modern.
 
      Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice a devenit un act normativ depasit, deoarece o parte importanta din bugetari beneficiaza lunar, în prezent, de venituri salariale exagerate ca urmare a acordarii de sporuri, indemnizatii suplimentare si premii în bani. 
S-au extins categoriile de bugetari care primesc salarii de baza mult majorate si se pot exemplifica: functionarii publici din structura Parlamentului si a Guvernului, magistratii, specialistii IT etc.
 
      (Citeste mai mult in revista Tribuna economica nr. 27/2013, editata de 
Grupul de presa si editura Tribuna economica - Decanul presei economice romanesti)
 

      Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina:  experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind:  solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 
 Sus  
 

 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Timbrul de mediu nu se plateste când autovehiculele sunt dobândite prin partaj
 
                                                                                                                                                                                                                                                                                        N. GRIGORIE-LACRITA
 
 
        Începând cu data de 15 martie 2013 a intrat în vigoare Ordonanta de urgenta nr. 9 din 19 februarie 2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, publicata în Monitorul Oficial  nr. 119 din 4 martie 2013, prin care se stabileste cadrul legal privind instituirea timbrului de mediu.
        În aplicarea O.U.G. nr. 9/2013 s-a emis Hotarârea Guvernului nr. 88 din 13 martie 2013 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, publicata în Monitorul Oficial  nr. 137 din 14 martie 2013.
 
      Timbrul se face venit la bugetul Fondului pentru mediu si se utilizeaza de Administratia Fondului pentru Mediu, în vederea finantarii programelor si proiectelor pentru protectia mediului.
 
      În întelesul art. 3 din O.U.G. nr. 9/2013, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie:
“a) autovehicul nou – orice autovehicul care nu a mai fost înmatriculat;
b) autovehicul rulat – autovehiculul care a mai fost înmatriculat; […]
g) organ fiscal competent – Agentia Nationala de Administrare Fiscala si unitatile sale subordonate în a caror evidenta este înregistrat contribuabilul ca platitor de impozite si taxe; […]
h) contribuabil – orice persoana fizica sau persoana juridica care se afla în una dintre situatiile prevazute la art. 4;
i) înmatriculare – operatiunea administrativa ce consta în înscrierea în evidentele autoritatilor competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de catre primul proprietar din România si atribuirea unui certificat de înmatriculare, precum si a numarului de înmatriculare;
m) timbrul de mediu – reprezinta suma datorata de catre contribuabil pentru emisiile provenite de la autovehiculele din categoriile M1, M2, M3 si N1, N2, N3. […]”
 
      Obligatia de plata a timbrului intervine o singura data, cu ocazia înscrierii în evidentele autoritatii competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de catre primul proprietar din România si a atribuirii unui certificat de înmatriculare si a numarului de înmatriculare.
      Organul fiscal competent calculeaza cuantumul timbrului, pe baza documentelor din care rezulta dovada dobândirii dreptului de proprietate asupra autovehiculului si elementele de calcul ale timbrului, depuse de catre contribuabilul care intentioneaza sa efectueze înmatricularea sau transcrierea dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat. 
      Lista documentelor este prevazuta în normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 9/2013, aprobate prin H.G. nr. 88/2013.
 
      Prin art. 5 alin. (2) din O.U.G. nr. 9/2013, se prevede:
      “Valoarea în lei a timbrului se determina pe baza cursului de schimb valutar al monedei euro stabilit în prima zi lucratoare a lunii octombrie din anul precedent si publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.”
 
      În legatura cu aplicarea alin. (2) al art. 5 din O.U.G. nr. 9/2013, se ridica urmatoarele probleme:
– care este “cursul de schimb valutar al monedei euro stabilit în prima zi lucratoare a lunii octombrie din anul 2012 si publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”? si
– în care act normativ este publicat acest curs?
 
      De retinut si faptul ca, la 1 octombrie 2012, BNR a stabilit doua cursuri (daca nu cumva mai este si un altul): unul de 4,5178 de lei pentru un euro, si unul pentru accize, de 4,5223 de lei pentru un euro.
      În conditiile în care O.U.G. nr. 9/2013 a fost publicata în Monitorul Oficial  nr. 119 din 4 martie 2013, iar Normelor metodologice de aplicare a acestei ordonante au fost publicate în Monitorul Oficial  nr. 137 din 14 martie 2013, normal era ca în aceste acte normative sa se mentioneze si “cursul de schimb valutar al monedei euro stabilit în prima zi lucratoare a lunii octombrie din anul 2012 si publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”.
 
      Reglementarile anterioare, cu taxa pe poluare, si cele actuale, cu timbrul de mediu, au fost si sunt – dupa parerea noastra – cu adevarat incorecte [în ceea ce priveste reglementarile actuale, ne referim cel putin la aplicarea art. 8 lit. e) din O.U.G. nr. 9/2013].
 
      Timbrul se plateste de catre contribuabil într-un cont distinct deschis la unitatile Trezoreriei Statului, pe numele Administratiei Fondului pentru Mediu, iar dovada platii acestuia va fi prezentata cu ocazia înmatricularii sau transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat.
      Timbrul se calculeaza pe baza elementelor prevazute la anexele nr. 1 – 6 din O.U.G. nr. 9/2013.
 
      Foarte importante sunt de retinut prevederile art. 8 din O.U.G. nr. 9/2013, care dispun:
      “Timbrul nu se plateste atunci când autovehiculele sunt:
      a) încadrate în categoria vehiculelor istorice, definite conform prevederilor art. 3 pct. 50 din Ordonanta Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere;
      b) acordate institutiilor de învatamânt, sanatate si cultura, ministerelor, altor organe ale administratiei publice, structurilor patronale si sindicale reprezentative la nivel national, asociatiilor si fundatiilor de utilitate publica, de catre guverne straine, organisme internationale si organizatii nonprofit si de caritate, prin donatii sau finantate direct din împrumuturi nerambursabile, precum si din programe de cooperare stiintifica si tehnica;
      c) confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privata a statului si acordate cu titlu gratuit în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
      d) destinate competitiilor sportive, definite conform prevederilor legale în vigoare;
      e) dobândite prin mostenire, în cazul în care aceasta a intervenit în intervalul de 2 ani de la data deschiderii succesiunii;
      f) dobândite prin partaj.”
 
      Partajul voluntar este reglementat prin Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 privind Codul civil, publicata în Monitorul Oficial  nr. 511 din 24 iulie 2009, în vigoare cu 1 octombrie 2011. Legea nr. 287/2009 a fost republicata în Monitorul Oficial nr. 505 din 15 iulie 2011.
 
      Prin art. 1144 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, se prevede:
“(1) Daca toti mostenitorii sunt prezenti si au capacitate de exercitiu deplina, partajul se poate realiza prin buna învoiala, în forma si prin actul pe care partile le convin. Daca printre bunurile succesorale se afla imobile, conventia de partaj trebuie încheiata în forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute.
(2) Daca nu sunt prezenti toti mostenitorii ori daca printre ei se afla minori sau persoane puse sub interdictie judecatoreasca ori persoane disparute, atunci se vor pune sigilii pe bunurile mostenirii în cel mai scurt termen, iar partajul voluntar se va realiza cu respectarea regulilor referitoare la protectia persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrânsa ori privitoare la persoanele disparute.”
 
      În anexa la acest material se prezinta si un model de “Act de partaj voluntar”, folosit la înregistrarea autovehiculelor dobândite prin partaj voluntar.
 
      Cu toate ca, asa cum era de asteptat, modul de aplicare a prevederilor art. 8 din O.U.G. nr. 9/2013 va ridica numeroase si deosebit de importante probleme în activitatea practica, nici în O.U.G. nr. 9/2013, si nici în Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 9/2013, aprobate prin H.G. nr. 88/2013, nu se face nici un fel de precizari cu privire la conditiile în care timbrul nu se plateste atunci când “autovehiculele sunt dobândite prin partaj”.
 
      Procedura este urmatoarea:
1. cetateanul Grigor N. cumpara autoturismul pe numele sau;
2. pe baza acestui act de proprietate, cetateanul Grigor N. vinde, cu act de mâna, respectivul autoturism, catre fiica sa Grigor O. si catre sotia sa Grigor E.;
3. numitele Grigor O. si Grigor E. merg la Notariat cu acest act si cer legalizarea unui act de partaj voluntar;
4. pe baza acestui act de partaj voluntar, si în baza prevederilor lit. f) a art. 8 din O.U.G. nr. 9/2013, se acorda scutirea de la plata timbrului de mediu pentru autovehiculul cumparat;
5. în rest, procedura este aceeasi ca la orice înmatriculare a unui autoturism.
 
      În baza prevederilor lit. f) a art. 8 din O.U.G. nr. 9/2013, în toata tara a început dobândirea prin partaj voluntar, pe baza de acte notariale, de autoturisme, în scopul evitarii platii timbrului de mediu pentru autovehicule.
      Pâna pe data de 3 iulie 2013, de exemplu, în judetul Maramures (promotorul si campionul acestei inteligente proceduri), erau înregistrate circa 5.000 de autoturisme dobândite prin partaj voluntar, pe baza de acte notariale, fara plata timbrului de mediu.
      Operatiunea, fiind perfect legala, este pe cale de generalizare, fapt pentru care am si elaborat acest material.
 
     (Citeste mai mult in revista Tribuna economica nr. 29/2013, editata de 
Grupul de presa si editura Tribuna economica - Decanul presei economice romanesti)
 

      Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina:  experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind:  solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Programe flexibile de lucru
 
Iulian POPESCU
 
      Prin recrutarea si pastrarea unor angajati foarte performanti mai ales din rândul femeilor, care opteaza pentru un program flexibil, în „job share“ sau alte forme de part-time, compania beneficiaza de experienta, abilitatile, competentele mai multor angajati, precum si de acoperirea mai buna a perioadelor de absente, concedii.
      Daca acestea sunt cel putin doua elemente care va sunt utile ca patron sau angajat, în aceasta conjunctura a pietei în raport cu dimensionarea firmei, atunci e cazul sa va gânditi si la alte avantaje ale programelor flexibile de lucru, dintre care azi vom aborda mai pe larg munca cu timp partial (part time job) si munca la domiciliu.
 
      Tipuri de programe flexibile potrivit Codului muncii
      În legislatia din România (Codul muncii) exista stipulate mai multe optiuni de munca flexibila, la care angajatorul poate apela în functie de ne-voile companiei si/sau ale angajatilor.
O prima optiune se refera la repartizarea inegala a timpului de lucru în cadrul saptamânii sau durata zilnica a timpului de munca mai mica sau mai mare de 8 ore: 
      – „În functie de specificul unitatii sau al muncii prestate, se poate opta si pentru o repartizare inegala a timpului de munca, cu respectarea duratei normale a timpului de munca de 40 de ore pe saptamâna”. (art. 110, alin. 2);
      – „Pentru anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durata zilnica a timpului de munca mai mica sau mai mare de 8 ore.” (art. 112, alin. 1);
      – „Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul saptamânii de lucru de 40 de ore, precum si în cadrul saptamânii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de munca la nivelul angajatorului sau, în absenta acestuia, va fi prevazut în regulamentul intern.” (art. 113, alin. 1);
– „Programul de lucru inegal poate functiona numai daca este specificat expres în contractul individual de munca”. (art. 113, alin. 2).
 
      De asemenea, exista unele programe individualizate de munca
      – „Angajatorul poate stabili programe individualizate de munca, cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauza, daca aceasta posibilitate este prevazuta în contractele colective de munca aplicabile la nivelul angajatorului sau, în absenta acestora, în regulamentele interne.” (art. 115, alin. 1);
      – „Programele individualizate de munca presupun un mod de organizare flexibil a timpului de munca.” (art. 115, alin. 2);
      – „Durata zilnica a timpului de munca este împartita în doua perioade: o perioada fixa în care personalul se afla simultan la locul de munca si o perioada variabila, mobila, în care salariatul îsi alege orele de sosire si de plecare, cu respectarea timpului de munca zilnic.” (art. 115, alin. 3).
 
      Un alt tip de program flexibil este munca în schimburi. „Munca în schimburi reprezinta orice mod de organizare a programului de lucru, potrivit caruia salariatii se succed unul pe altul la acelasi post de munca, potrivit unui anumit program, inclusiv program rotativ, si care poate fi de tip continuu sau discontinuu, implicând pentru salariat necesitatea realizarii unei activitati în intervale orare diferite în raport cu o perioada zilnica sau saptamânala, stabilita prin contractul individual de munca.” (art. 1311, alin. 1).
 
      În aceste situatii se poate încheia un contract individual de munca pe durata determinata: „Prin derogare de la regula prevazuta la art. 12 alin. (1), angajatorii au posibilitatea de a angaja, în cazurile si în conditiile prezentului cod, personal salariat cu contract individual de munca pe durata determinata“. (art. 80, alin. 1).
 
      De asemenea, se poate încheia un contract individual de munca cu timp partial: „Salariatul cu fractiune de norma este salariatul al carui numar de ore normale de lucru, calculate saptamânal sau ca medie lunara, este inferior numarului de ore normale de lucru al unui salariat cu norma întreaga comparabil.” (art. 101)
 
      Munca la domiciliu: „Sunt considerati salariati cu munca la domiciliu acei salariati care îndeplinesc, la domiciliul lor, atributiile specifice functiei pe care o detin. (art. 105, alin. 1). „În vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu ce le revin, salariatii cu munca la domiciliu îsi stabilesc singuri programul de lucru.” (art. 105, alin. 2).
 
      De asemenea, în Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel National, exista prevederi legate de flexibilitatea în munca: orare flexibile de lucru, program redus si/ sau flexibil de lucru. 
 
      Orare flexibile de lucru: 
      – „Orele de începere si terminare a programului vor fi stabilite prin regulamentul intern.” (art. 13, alin. 1);
      – „În toate cazurile în care se dovedeste ca este posibil, cei care angajeaza si sindicatele vor purta negocieri pentru a fixa orare flexibile de lucru si modalitati de aplicare a acestora.” (art. 13, alin. 2);
      – „Stabilirea orarelor flexibile de lucru nu afecteaza drepturile prevazute în contractul colectiv de munca.” (art. 13, alin. 3).
 
      Program redus si/ sau flexibil de lucru: 
      – „Salariatii care renunta la concediul legal pentru îngrijirea copilului în vârsta de pâna la doi ani beneficiaza de reducerea duratei normale a timpului de lucru cu 2 ore pe zi, fara sa le fie afectate salariul de baza si vechimea în munca. La cererea lor se poate acorda program decalat, cu alte ore de începere a programului de lucru, daca activitatea unitatii permite.” (art. 17, alin. 1);
      – „Femeile care au în îngrijire copii de pâna la 6 ani pot lucra cu 1/2 norma, daca nu beneficiaza de cresa sau camin, fara a le fi afectate drepturile ce decurg din calitatea de salariat. Timpul în care au fost încadrate în aceste conditii se considera, la calculul vechimii în munca, timp lucrat cu o norma întreaga.” (art. 17, alin. 2);
 
      În afara de optiunile de munca flexibila stipulate prin lege, angajatorul are libertatea de a gândi si oferi angajatilor sai si alte optiuni de conciliere a vietii profesionale cu viata privata, în functie de nevoile business-ului (daca si numai daca sunt agreate si cu angajatii) si/sau ale angajatilor (daca sunt compatibile cu contextul nevoilor de business). 
 
      Toate optiunile de munca flexibila care sunt disponibile în cadrul unei organizatii trebuie sa fie stipulate în contractul individual/actul aditional la CIM al angajatului care foloseste optiunea respectiva, în Regulamentul de Organizare Interna (ROI) al organizatiei, precum si în Contractul Colectiv de Munca (acolo unde el exista).
 
      Avantajele formulelor flexibile de lucru
      Principalele avantaje ale formelor flexibile de lucru sunt prezentate în continuare:
      – recrutarea si pastrarea unor angajati foarte performanti mai ales din rândul femeilor, care opteaza pentru un astfel de program;
      – timp, costuri financiare si resurse umane câstigate prin eliminarea implicarii în recrutarea si training-ul noilor angajati, datorita în special femeilor care revin la munca dupa concediul de maternitate;
      – angajate foarte bine pregatite care se întorc la locul de munca dupa concediul de maternitate;
      – reducerea absenteismului angajatilor cu copii, nevoiti sa se ocupe de problemele de sanatate ale acestora – este mai eficient ca acest timp sa fie gestionat într-o maniera formala;
      – reducerea fluctuatiei de personal;
      – în „job share” sau alte forme de part-time, compania beneficiaza de experienta, abilitatile, competentele mai multor angajati, precum si de acoperirea mai buna a perioadelor de absente, concedii;
      – un mediu de munca mai confortabil, mai putin stresant si mai satisfacator pentru angajati, în care se simt mai motivati si mai capabili sa faca fata atât muncii, cât si familiei. 

 

      (Citeste mai mult in revista Tribuna economica nr. 26/2013, editata de 
Grupul de presa si editura Tribuna economica - Decanul presei economice romanesti)
 

      Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina:  experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind:  solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 

 Sus  
 

 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Implicatiile Codului vamal în Codul fiscal si interferenta dintre ele
pentru Titlul VI „Taxa pe valoarea adaugata“ (TVA)
 
V. Greceanu
expert contabil
 
    
      Vom sintetiza prevederile Codului fiscal cu privire la TVA (cu cele doua forme de încasare: la facturare si la încasare), în general si pe cele care au tangenta cu Codul vamal, în particular.
 
      Baza de impozitare pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii, altele decât cele de la art. 137 alin. (1) lit. b) si c), efectuate în interiorul tarii, este constituita din contrapartida obtinuta de furnizor (prestator) sau care urmeaza a fi obtinuta de la cumparator (beneficiar, tert), inclusiv subventiile direct legate de pret, cu exceptiile prevazute la art. 137 alin. (1) lit. b) – e). 
      Aceeasi regula de la art. 137 se aplica si în cazul achizitiilor intracomunitare de bunuri (vezi art. 138.1), cu sublinierea ca baza de impozitare cuprinde si accizele platite sau datorate în alt stat membru decât România de persoana care face achizitia. Prin exceptie, daca accizele sunt rambursate de statul membru în care a început expedierea sau transportul bunurilor, valoarea achizitiei efectuate în România se reduce corespunzator.
 
      Conform art. 137 alin. (2) baza de impozitare cuprinde:
      a) impozitele si taxele, cu exceptia TVA;
      b) cheltuielile accesorii: comisioane, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, solicitate de catre furnizor/prestator cumparatorului sau beneficiarului, facturate pe baza unui contract separat.
 
      Conform art. 137 alin. (3) baza de impozitare nu cuprinde:
      a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret acordate de furnizori direct clientilor la data exigibilitatii taxei;
      b) sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotarâre judecatoreasca definitiva si irevocabila, penalizarile si orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale, daca sunt percepute peste preturile si/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, în fapt, reprezinta contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate (ex. cheltuielile cu remedierile, reparatiile ulterioare livrarii);
      c) dobânzile, percepute dupa data livrarii sau prestarii, pentru plati cu întârziere;
      d) valoarea ambalajelor care circula între furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara facturare;
      e) sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului/altei persoane si care apoi se deconteaza acestuia, precum si sumele încasate în numele si în contul unei alte persoane.
 
Potrivit pct. 13 alin. (4) din norme pentru activele corporale fixe de la art. 137 alin. (1) lit. c) care constituie livrare de bunuri conform art. 128 alin. (4) si (5) din Cod, baza de impozitare este formata din valoarea de înregistrare în contabilitate diminuata cu amortizarea contabila. Daca activele corporale fixe sunt complet amortizate, baza de impozitare este zero.
 
      Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata se ajusteaza în baza art. 138 în urmatoarele situatii:
      a) daca a fost emisa o factura si, ulterior, operatiunea este anulata total sau partial, înainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
      b) în cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea, calitatea sau preturile bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, ca urmare a anularii totale sau partiale a contractului pe baza unei hotarâri judecatoresti definitive si irevocabile, a unui arbitraj sau acord scris între parti;
      c) în situatia în care rabaturile, remizele, risturnele si celelalte reduceri de pret prevazute la art. 137 alin. (3) lit. a) sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
      d) în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din cauza falimentului beneficiarului; ajustarea este permisa începând cu data pronuntarii hotarârii judecatoresti ramase definitiva si irevocabila;
      e) în cazul în care cumparatorii returneaza ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circula prin facturare.
 
      Potrivit pct. 20 alin. (2) din norme beneficiarii au obligatia sa ajusteze dreptul de deducere exercitat initial, potrivit prevederilor art. 148 alin. (1) lit. b) si art. 149 alin. (4) lit. e) din Cod, numai pentru operatiunile prevazute la art. 138 lit. a) – c) si e). Prevederile acestea se aplica si pentru achizitiile intracomunitare.
 
      Prin exceptie de la alin. (2), alin. (2.1) prevede ca în cazul achizitiilor realizate de/de la persoane obligate la aplicarea sistemului TVA la încasare, se aplica corespunzator art. 134.2 alin. (1) din Cod în situatiile de la art. 138 lit. a) – c) si e). În situatia prevazuta la alin. (11) din Cod, beneficiarul ajusteaza mai întâi taxa neexigibila si doar în situatia în care nu mai exista diferente de taxa neexigibila pentru achizitiile efectuate de furnizorul/prestatorul respectiv, ajusteaza taxa deductibila.
 
      Baza de impozitare pentru importul de bunuri este constituita din valoarea în vama a bunurilor, stabilita conform legislatiei vamale în vigoare, la care se adauga orice taxe, impozite, comisioane si alte taxe datorate în afara României (taxele vamale, comisionul vamal, accizele si alte taxe, exclusiv taxa pe valoarea adaugata), precum si cele datorate ca urmare a importului bunurilor în România, cu exceptia TVA care urmeaza a fi perceputa.
 
      Se cuprind în baza de impozitare si cheltuielile accesorii precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare care intervin pâna la primul loc de destinatie (de descarcare) a bunurilor în România, în masura în care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de impozitare stabilita conform art. 139 alin. (1), precum si transportul catre alt loc de destinatie din Comunitate, în cazul în care locul respectiv este cunoscut la momentul la care intervine faptul generator. Primul loc de destinatie a bunurilor îl reprezinta destinatia indicata în documentul de transport sau orice alt document însotitor al bunurilor, când acestea intra în România, ori, în absenta acestora, primul loc de decarcare a bunurilor în România.
 
      Nici baza de impozitare pentru importul de bunuri nu cuprinde elementele prevazute la art. 137 alin. (3).
 
     Cursul de schimb valutar (art. 139.1)
      Daca elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri se exprima în valuta, cursul de schimb valutar se stabileste conform prevederilor comunitare care reglementeaza calculul valorii în vama.
 
      Pentru celelalte operatiuni care nu sunt de import de bunuri, elementele exprimate în valuta folosite la stabilirea bazei de impozitare se transforma la ultimul curs de schimb comunicat de BNR sau ultimul curs de schimb utilizat de banca prin care se efectueaza decontarile din data la care intervine exigibilitatea taxei, iar, în cazul operatiunilor supuse sistemului TVA la încasare prevazut la art. 134.2 alin. (2) – (8), la aceleasi date când intervine exigibilitatea taxei si pentru sistemul TVA la facturare.
 
      În situatia în care se utilizeaza cursul de schimb publicat de Banca Centrala Europeana, conversia între monede, altele decât moneda euro, se realizeaza prin intermediul cursului de schimb al monedei euro pentru fiecare dintre monede. În contracte trebuie mentionat daca cursul de schimb utilizat va fi al unei banci comerciale, în caz contrar aplicându-se cursul de schimb comunicat de BNR sau publicat de Banca Comerciala Europeana.
 
      Cotele de impozitare cu TVA sunt cele de la art. 140 alin. (1), (2) si (2.1):
      „(1) Cota standard este de 24% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru operatiunile impozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotei reduse.
      (2) Cota redusa a taxei este de 9% si se aplica asupra bazei de impozitare, pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri:
      a) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini zoologice si botanice, târguri, expozitii si evenimente culturale, cinematografe, altele decât cele scutite conform art. 141 alin. (1) lit. m);
      b) livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv sau în principal publicitatii;
      c) livrarea de produse si accesorii ale acestora, cu exceptia protezelor dentare; 
      d) livrarea de produse ortopedice;
      e) livrarea de medicamente de uz uman si veterinar;
      f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping.
      
     (2.1) Cota redusa de 5% se aplica asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuintelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Prin locuinta livrata ca parte a politicii sociale se întelege categoriile de locuinte mentionate la acest alin. (2.1), lit. a) – d).“
 
      Cota de taxa pe valoarea adaugata aplicabila este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator al taxei pe valoarea adaugata, cu exceptia operatiunilor prevazute la art. 134.2.(2), pentru care se aplica cota în vigoare la data exigibilitatii taxei.
 
     Citeste mai mult in revista Finante-Banci-Asigurari nr. 6/2013, editata de 
Grupul de presa si editura Tribuna economica - Decanul presei economice romanesti)
 

      Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina:  experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind:  solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Valoarea-prag luata în calcul în procedura insolventei

 
      Înalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie privind interpretarea si aplicarea reglementarilor legale cu privire la efectele modifaicarii pe cale legislativa a valorii-prag prevazute de art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006 între data introducerii cererii creditorului pentru deschiderea procedurii insolventei si data pronuntarii hotarârii judecatorului-sindic. 
 
      Prin recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie s-a aratat ca, în practica instantelor de judecata, nu exista un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 31 alin. (1), art. 33 alin. (4) si (5) si art. 149 din Legea nr. 85/2006 raportat la dispozitiile art. 725 alin. 1 si 4 din Codul de procedura civila si art. 6 alin. (1) din noul Cod civil cu privire la efectele modificarii pe cale legislativa a valorii-prag prevazute de art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006 între data introducerii cererii creditorului pentru deschiderea procedurii insolventei si data pronuntarii hotarârii judecatorului-sindic. 
 
      Examenul jurisprudential 
      În urma verificarii jurisprudentei, la nivelul întregii tari s-a constatat ca, nu exista practica unitara în ceea ce priveste interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 31 alin. (1), art. 33 alin. (4) si (5) si art. 149 din Legea nr. 85/2006 raportat la dispozitiile art. 725 alin. 1 si 4 din Codul de procedura civila si art. 6 alin. (1) din noul Cod civil cu privire la efectele modificarii pe cale legislativa a valorii-prag prevazute de art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006 între data introducerii cererii creditorului pentru deschiderea procedurii insolventei si data pronuntarii hotarârii judecatorului sindic. 
Solutiile pronuntate de instantele judecatoresti 
 
      Într-o prima orientare jurisprudentiala, unele instante au retinut ca verificarea conditiilor de admisibilitate a cererii creditorului pentru deschiderea procedurii insolventei referitoare la conditia valorii-prag se realizeaza prin raportare la forma prevazuta de dispozitiile art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006 la data introducerii cererii. 
 
      În acest sens, s-a aratat ca, potrivit art. 725 alin. 4 din Codul de procedura civila care completeaza Legea nr. 85/2006, în virtutea art. 149 din acest act normativ, actul de procedura îndeplinit înainte de intrarea în vigoare a legii noi ramâne supus legii vechi. 
 
      S-a sustinut si ca cerinta legala privind valoarea-prag a creantei apartine dreptului substantial, iar nu celui procesual, or, numai dispozitiile procesuale sunt de imediata aplicare. 
    
      Majorarea legala, dupa momentul introducerii cererii creditorului, a valorii-prag nu are relevanta în analiza conditiilor prevazute de lege pentru deschiderea procedurii insolventei, întrucât s-ar încalca principiul neretroactivitatii legii, iar o interpretare contrara ar echivala cu o prejudiciere a creditorului care, fiind diligent, a solicitat deschiderea procedurii, conformându-se dispozitiilor procedurale în vigoare la data formularii cererii, fara a-i fi imputabila schimbarea conditiilor legale de admisibilitate pe parcursul solutionarii cererii. 
 
      Instantele care au adoptat aceasta orientare jurisprudentiala au considerat ca aceasta solutie rezulta implicit si din prevederile art. 31 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 care prevad modalitatea de verificare a cuantumului minim al creantei în situatia în care sunt înregistrate si alte cereri împotriva aceluiasi debitor, în acest caz îndeplinirea conditiilor prevazute de alin. (1) referitoare la cuantumul minim al creantelor urmând a se verifica prin raportare la valoarea însumata a creantelor tuturor creditorilor care au formulat cereri cu respectarea valorii-prag prevazute de lege. 
 
      Într-o a doua orientare jurisprudentiala s-a considerat ca, în aceasta materie, îndeplinirea cerintelor legale referitoare la deschiderea procedurii insolventei la cererea creditorilor trebuie verificata în raport cu norma referitoare la valoarea-prag în vigoare la data pronuntarii hotarârii judecatorului-sindic. 
 
      S-a aratat ca, potrivit dispozitiilor art. 33 alin. (4) si (5) din Legea nr. 85/2006, analiza starii de insolventa a debitorului si, implicit, a îndeplinirii conditiilor cumulative prevazute de art. 3 pct. 1 lit. a), art. 3 pct. 6 si 12 din lege se realizeaza la momentul la care judecatorul sindic se pronunta asupra cererii creditorului. 
 
      În acest sens, s-a aratat ca Legea nr. 85/2006 este o lege de procedura, astfel cum rezulta din chiar titlul sau, iar, potrivit dispozitiilor art. 725 alin. 1 din Codul de procedura civila, cu care legea insolventei se completeaza în virtutea art. 149, dispozitiile noii legi de procedura se aplica din momentul intrarii sale în vigoare si proceselor în curs de judecata începute sub legea veche. 
 
      În caz contrar, pentru situatii tranzitorii de genul celor analizate, s-ar genera un tratament juridic diferentiat între creditorii care au formulat cereri pentru deschiderea procedurii insolventei înainte de majorarea valorii-prag si cei care au formulat astfel de cereri dupa modificarea pe cale legislativa a acestei valori. 
 
      Opinia procurorului general 
      Procurorul general a învederat ca, potrivit dispozitiilor art. 26 alin. (1) din lege, procedura va începe pe baza unei cereri introduse la tribunal de catre debitor sau de catre creditori, precum si de orice alte persoane sau institutii prevazute expres de lege. 
      În privinta creditorilor, prin art. 31 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 se arata ca orice creditor îndreptatit sa solicite deschiderea procedurii împotriva unui debitor prezumat în insolventa poate formula o cerere introductiva, în care va preciza
      a) cuantumul si temeiul creantei; 
      b) existenta unei garantii reale, constituite de catre debitor sau instituite potrivit legii; 
      c) existenta unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului; 
      d) declaratia privind eventuala intentie de a participa la reorganizarea debitorului, caz în care va trebui sa precizeze, cel putin la nivel de principiu, modalitatea în care întelege sa participe la reorganizare. 
 
      Notiunea de „creditor îndreptatit sa solicite deschiderea procedurii“ este explicata în cuprinsul art. 3 pct. 6 din lege, aratându-se ca, prin aceasta, se întelege creditorul a carui creanta împotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 90 de zile si depaseste valoarea-prag, prevazuta la pct. 12 al aceluiasi articol, chiar si dupa compensarea datoriilor reciproce, de orice natura. 
 
      Prin art. 3 pct. 12 din lege, sub denumirea de valoare-prag, s-a prevazut un cuantum minim al creantei pentru care poate fi introdusa cererea creditorului, aceasta constituind totodata un criteriu legal, obiectiv, cuantificat/cuantificabil, de natura a preîntâmpina formularea unor cereri de deschidere a procedurii cu caracter sicanatoriu pentru debitor ori pentru creante derizorii, date fiind consecintele deosebit de importante ale acestei etape a procedurii pentru existenta debitorului. 
 
      Asadar, de lege lata, creditorul care formuleaza cererea introductiva va trebui sa dovedeasca, în aceasta faza a procedurii, cerintele legale cu privire la creanta pe care o invoca împotriva debitorului, respectiv: 
      - caracterul cert, lichid si exigibil al creantei de mai mult de 90 de zile; 
      - valoarea creantei, egala sau superioara valorii-prag. 
 
      În ceea ce priveste insolventa, ca stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile, legea instituie, prin art. 3 pct. 1 lit. a), în considerarea dificultatilor standardului de proba, o prezumtie relativa, de insolventa vadita, care opereaza atunci când debitorul nu a platit, în termen de 90 de zile de la scadenta, datoria sa fata de creditor. 
 
      Din perspectiva procesuala, cererea creditorului constituie un act de procedura prin care se învesteste tribunalul competent cu analiza starii de insolventa a debitorului, urmarindu-se, în aceasta faza, deschiderea în interes propriu si în interes general a unei proceduri pentru toti creditorii, în vederea lichidarii averii debitorului. 
 
      În consecinta, modificarea legala a valorii-prag în sensul majorarii acesteia nu va produce efecte asupra conditiilor de admisibilitate a cererilor formulate anterior intrarii în vigoare a legii noi, întrucât, potrivit art. 725 alin. 4 teza I din Codul de procedura civila, cu care Legea nr. 85/2006 se completeaza, actul de procedura îndeplinit înainte de intrarea în vigoare a legii noi ramâne supus legii vechi, sub imperiul careia a fost efectuat. 
 
      (Citeste mai mult in revista Tribuna economica nr. 24/2013, editata de 
Grupul de presa si editura Tribuna economica - Decanul presei economice romanesti)
 

      Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina:  experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind:  solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Reconstructia europeana – stop si de la capat
- evolutii 2008-2013 -
M. DOBRE
 
 
      Criza economica si cea din zona euro au ajuns sa zguduie încrederea cetatenilor în Uniunea Europeana si proiectul integrarii europene, potrivit unui studiu al think-tank-ului american Pew Research Center, dat publicitatii la începutul lunii mai a.c. În plus, creste si resentimentul fata de Germania. Un sondaj realizat pe un esantion de 8.000 de europeni a avut rezultate dezamagitoare: sprijinul pentru proiectul european a scazut în decursul anului 2012, de la 60 la 45%. Numai în Germania mai exista o majoritate a cetatenilor care sprijinea transferul mai multor competente catre Bruxelles, în scopul depasirii crizei actuale. 
      „UE este noul bolnav al Europei“, concluzioneaza destul de drastic studiul mentionat. În plus, studiul se grabeste sa sublinieze ca „eforturile pentru integrare si unitate în Europa constituie cea mai mare victima a crizei din zona euro. În multe parti din Europa, acest proiect cunoaste o faima proasta“.
 
      Noul cal troian grec este deja Istorie
      Grecia s-a confruntat si continua sa fie afectata de o criza fara precedent, care a aratat de asemenea „slabiciunile si contradictiile structurii Europei“, a afirmat la Atena pe 13 mai a.c., premierul elen Antonis Samaras. Ideea iesirii Greciei din zona euro apartine trecutului si este „o amintire trista. Exista o perioada când se parea ca izgonirea Greciei din familia europeana era inevitabila, dar acum aceasta idee este de domeniul trecutului, este o amintire trista. În urma cu un an, Grecia era un exemplu a ce trebuie sa fie evitat. Astazi povestea elena de succes devine un simbol al noii dinamici europene“, a mai afirmat Samaras.
 
      Premierul si-a exprimat, însa, îngrijorarea legata de cresterea somajului, care a ajuns la aproape 30% din totalul populatiei, cei mai afectati fiind tinerii. Totusi, a adaugat Samaras, „câte tari ar fi putut supravietui în astfel de conditii, câte state ar fi reusit sa adopte reforme structurale ample fara sa se dezmembreze, fara sa-si piarda coeziunea si sentimentul demnitatii nationale?“. Rata somajului în Grecia a atins, în februarie 2013, nivelul record de 27%, reflectând adâncirea recesiunii dupa anii de austeritate impusi în schimbul asistentei financiare, având în vedere datele publicate de Oficiul Central de Statistica din Grecia (ELSTAT). 
 
      În februarie 2012, rata somajului în Grecia era de 21,9%. Potrivit datelor ELSTAT, un numar record de 1,320 milioane greci nu aveau un loc de munca în februarie, în timp ce 3,568 milioane erau înregistrati ca fiind angajati. Rata somajului aproape s-a triplat de la debutul crizei în 2009 si ramâne, în continuare, la cel mai ridicat nivel din zona euro, unde rata medie a somajului a fost de 12,1% în martie. Cea mai ridicata rata a somajului, de 62,2%, este înregistrata în rândul tinerilor (cu vârste cuprinse între 15 si 24 ani). Potrivit celor mai recente estimari bugetare ale guvernului de la Atena, economia Greciei se va contracta cu 4,5% în acest an, în timp ce rata medie a inflatiei ar urma sa se situeze la 0,8%. 
 
      „New Deal for Europe“
      Parisul si Berlinul prezentau la finalul lunii mai a.c. un plan comun de lupta împotriva somajului în rândul tinerilor, care afecteaza Europa, prin intermediul acordarii unor credite întreprinderilor care îi recruteaza1. Initiativa comuna a ministrilor francez al Muncii, Michel Sapin si german, Ursula von der Leyen, intitulata „New Deal for Europe“, reprezinta o referire la un „New Deal“ din anii ‘30 ai secolului trecut, al presedintelui american Franklin Delano Roosevelt. Planul a fost prezentat într-o conferinta, desfasurata la Paris pe 28 mai si organizata de investitorul filantrop germano-american Nicolas Berggruen. La prezentarea „New Deal for Europe“ au luat parte de asemenea, ministrii finantelor din cele doua tari, Pierre Moscovici si Wolfgang Schäuble.
 
      În cadrul conferintei din 28 mai curent a fost abordata problema modului de motivare a întreprinderilor pentru ca acestea sa angajeze tineri, si anume ajutându-le sa obtina acces la creditare. Planul, la care subscriu „întreprinderi majore“ prevede ca Banca Europeana de Investitii (BEI) sa acorde credite „în valoare de câteva miliarde“ firmelor care se vor angaja sa recruteze sau sa formeze tineri. UE a ajuns deja la un acord pentru alocarea sumei de sase miliarde de euro pâna în 2020, pentru lupta împotriva somajului în rândul tinerilor, un flagel care afecteaza, spre exemplu, unul din doi tineri în Spania. Acest „New Deal“ va servi ca garantie pe lânga BEI, care va putea astfel, sa multiplice pâna la de zece ori, adica 60 de mi-liarde de euro, suma împrumutata întreprinderilor implicate.
 
      Unchiul Sam îsi analizeaza sora mai mica
      În Franta, rezultatele sunt deosebit de îngrijoratoare: 91% dintre cetateni cred ca economia lor trece printr-o situatie proasta si sunt cu 10% mai multi decât în 2012. 77% dintre cei chestionati, mai multi fata de anul trecut, cred chiar ca proiectul european a înrautatit situatia economica a tarii. De asemenea, italienii si grecii au mai putina încredere în avantajele uniunii economice si aceasta este o dificultate în plus pentru tandemul germano-francez care promova cândva integrarea europeana.
 
      Unul alt aspect generic este ca peste tot în Europa domneste un resentiment fata de activitatea politicienilor alesi. Numai 25% dintre italieni considera ca a fost satisfacator modul în care guvernul a gestionat situatia de criza - si sunt cu 23% mai putini fata de anul anterior. Cancelarul german Angela Merkel se bucura de cel mai ridicat grad de sustinere – 74% dintre cetatenii germani îi aproba initiativele, cu toate ca si acest procent a scazut cu 6 puncte fata de 2012.
 
      Divizarea continentului este înca o concluzie evidenta a studiului mentionat: doar 1% dintre greci, 3% dintre italieni, 4% dintre spanioli si 9% dintre francezi considera ca propria situatie economica este buna. Prin comparatie, 75% dintre germani cred acelasi lucru. „Sondajul subliniaza mai clar ca oricând cât de profunde sunt dife-rentele dintre germani si restul europenilor, într-o întreaga serie de subiecte“: germanii sunt tot mai încrezatori, mult mai mult decât restul europenilor, cu privire la situatia economica generala, propria stare mate-riala, avantajele uniunii economice europene sau asteptarile de viitor.
 
      Întrebati în legatura cu stereotipurile cu privire la alte state europene, cetatenii a sase din cele opt state membre UE, participante la sondaj, consi-dera ca germanii sunt cel mai putin întelegatori, iar în alte cinci dintre aceste state, cetatenii  îi considera pe germani – cei mai aroganti. La rândul lor, germanii nu percep aceste resentimente si cred ca tara lor este cea mai demna de încredere, întelegatoare si cel mai putin aroganta din UE.
 
      Europa federala
      O Europa federala cu puteri depline poate parea „de domeniul stiintifico-fantasticului politic“ astazi, dar va deveni curând realitate pentru toate statele Uniunii Europene, fie ca sunt înauntrul sau în afara zonei euro, a declarat cu prilejul Zilei Europei, la 9 mai 2013, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, care a subliniat ca uniunea fiscala din zona euro va duce la o „uniune politica sporita“ pentru toate cele 27 de state membre. „Este vorba de Uniunea Economica si Monetara, dar si de întreaga Uniune Europeana... Prin urmare, Comisia îsi va prezenta punctele de vedere si propunerile clare pentru modificarea Tratatului, spre a fi dezbatute, înainte de alegerile europarlamentare (de a-nul viitor – n.n.)... Vrem sa prezentam toate elementele (...), într-un mod transparent si consistent, chiar daca unele ar putea suna drept SF politic astazi. Vor fi realitate într-un orizont de câtiva ani“, a mai sustinut Barroso. Anuntul acestuia ca va prezenta planurile pentru Europa federala în primavara anului 2014, înainte de alegerile pentru Parlamentul European din mai 2014, a adâncit si mai mult divergentele din rândul conservatorilor europeni si britanici cu privire la UE. 
 
      Cu alte 4 zile în urma, pe 5 mai 2013, în deschiderea unei conferinte asupra aprofundarii Uniunii Econo-mice si Monetare, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a facut apel la liderii Uniunii Europene sa colaboreze cu adevarat într-un cadru european, afirmând ca Europa fie „va fi democratica, fie va esua“. 
 
      Îndemnul american pentru britanici
      Presedintele Statelor Unite, Barack Obama, i-a îndemnat pe britanici sa astepte sa vada daca reformele Uniunii Europene sunt de succes înainte de a decide sa paraseasca blocul multinational, sprijinind pozitia adoptata de primul ministru britanic David Cameron: „Cred ca participarea Regatului Unit la UE este o expresie a influentei si rolului sau în lume“, a declarat Obama la o conferinta de presa, susti-nuta pe 13 mai a.c., împreuna cu premierul britanic, aflat în vizita la Casa Alba. Obama a mai spus ca în cele din urma, decizia apartine britanicilor si a notat ca au fost „negocieri dure“ pe pro-bleme economice si politice între britanici si UE. „Într-o relatie foarte importanta, trebuie mai înainte sa se vada daca se poate repara ceea ce nu functioneaza si apoi sa se aiba în vedere o ruptura“, a mai  declarat Obama.  
 
      David Cameron a declarat la rândul sau reporterilor ca este în „interesele  nationale ale Marii Britanii“ sa lucreze cu UE asupra reformelor, care ar putea sa o faca „mai deschisa, mai competitiva, mai flexibila“ si ca are sens sa se astepte pâna ce reformele sunt facute pentru a organiza un referendum si a decide ramânerea în UE. „Este un motiv foarte bun fiindca nu va fi un refe-rendum mâine“, a mai spus Cameron, estimând ca „ar fi o alegere falsa între status quo si parasirea UE“.
                                                                                                       
Note
1 Sursa: Agerpres, 13 mai 2013.
2 Interviu publicat pe site-ul www.ladepeche.fr, vizitat pe 9 mai 2013.
 
(Citeste mai mult in revista Tribuna economica nr. 27/2013, editata de 
Grupul de presa si editura Tribuna economica - Decanul presei economice romanesti)
 

      Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina:  experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind:  solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 

 Sus  
 

 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

IMPOZITUL PE VENIT LA PERSOANELE FIZICE 
- autorizate sa desfasoare o activitate în mod independent sau în asociere, conform Codului fiscal -
 
V. GRECEANU
expert contabil
 
      Prevederi generale privind impozitul pe venit
      Definirea veniturilor din activitati independente
      Veniturile din activitati independente cuprind:
      – veniturile comerciale;
      – veniturile din profesii libere;
      – venituri din drepturi de proprietate intelectuala;
      – veniturile din cedarea folosintei bunurilor din derularea unui numar mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârsitul anului fiscal, începând cu anul fiscal urmator.
 
      Aceste venituri sunt realizate în mod independent sau într-o forma de asociere fara personalitate juridica, inclusiv din activitati adiacente.
      ► Veniturile comerciale sunt veniturile din fapte de comert, din prestari de servicii, altele decât cele realizate din profesii libere, precum si din practicarea unei meserii.
      ► Veniturile din profesii libere sunt veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori imobiliare, arhitect, sportivi si arbitrii sportivi, traducatori sau a altor profesii reglementate, desfasurate în mod independent sau în diverse forme de asociere fara personalitate juridica, în conditiile legii.
      ► Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevete de inventie (fara realizarile tehnice), desene si modele, mostre, marci de fabrica si de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor si drepturi conexe de autor si alte asemenea.
      ► Persoanele fizice nerezidente sunt supuse impozitarii în România pentru veniturile obtinute din desfasurarea în România, potrivit legii, a unei activitati independente, printr-un sediu permanent.
      ► Principalele activitati care constituie fapte de comert nominalizate de normele de aplicare a Codului fiscal sunt:
      – activitati de productie;
      – activitati de cumparare efectuate în scopul revânzarii;
      – organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive si alte asemenea;
      – activitati al caror scop este facilitarea încheierii de tranzactii comerciale printr-un intermediar, cum ar fi contract de comision, de mandat, de reprezentare, de agent de asigurare si alte asemenea contracte, încheiate în conformitate cu prevederile Codului comercial, indiferent de perioada pentru care a fost încheiat contractul;
      – vânzarea în regim de consignatie a bunurilor cumparate în scopul revânzarii sau produse pentru a fi comercializate;
      – activitati de editare, imprimare, multiplicare, indiferent de tehnica folosita si altele asemenea;
      – transport de bunuri si persoane;
      – alte fapte de comert definite de Codul comercial.
      ► Pentru persoanele fizice asociate, impunerea se face la nivelul fiecarei persoane asociate din cadrul asocierii fara personalitate juridica, potrivit contractului de asociere, inclusiv al societatii civile profesionale, asupra venitului net distribuit.
      ► Sunt considerate venituri din profesii libere veniturile obtinute din prestari de servicii cu caracter profesional desfasurate în domeniile stiintific, literar, artistic, educativ si altele.
      Veniturile obtinute de avocatii stagiari în baza contractelor de colaborare, precum si avocatii salarizati în interiorul profesiei sunt considerate venituri din activitati independente.
      Sunt venituri din profesii libere si veniturile din activitati desfasurate în mod independent, în conditiile legii, ca profesii reglementate, inclusiv în cazul în care activitatea este desfasurata pe baza de contract, pentru societati comerciale sau alte entitati reglementate potrivit legii sa desfasoare activitati care genereaza venituri din profesii libere [text introdus în norme prin H.G. nr. 791/2010 (M. Of. nr. 542/2010)].
      ► Persoanele fizice care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor din derularea unui numar mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârsitul anului fiscal, începând cu anul fiscal urmator intra în categoria veniturilor din activitati independente si determina venitul net anual pe baza contabilitatii în partida simpla.
      În situatia existentei unei activitati dependente ca urmare a unei relatii de angajare, remuneratia prestarilor rezultate din cesiunea drepturilor de proprietate intelectuala care intra în sfera sarcinilor de serviciu, conform contractului încheiat între angajator si angajat, reprezinta venituri de natura salariala si se supun impozitarii potrivit prevederilor cap. III “Venituri din salarii” al titlului III din Codul fiscal.
      Sunt considerate venituri din activitati independente veniturile din drepturi de autor si drepturile conexe, definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996, cu modificarile si completarile ulterioare [text introdus în norme prin H.G. nr. 791/ 2010 (M. Of. nr. 542/2010)].
Veniturile reprezentând drepturi banesti ale autorului unei realizari tehnice nu sunt considerate, din punct de vedere fiscal, venituri din drepturi de proprietate intelectuala.
Veniturile realizate de sportivii care participa la competitii sportive pe cont propriu si nu au relatii contractuale de munca cu platitorul de venit sunt considerate venituri din activitati independente.
 
      Subiectii impozitului pe venitul din activitati independente
      Subiectii impozitului pe venit, în general, în baza art. 39 din Codul fiscal, sunt contribuabilii care datoreaza plata acestui impozit potrivit titlului III:
      a) persoanele fizice rezidente;
      b) persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent în România;
      c) persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente în România;
      d) persoanele fizice nerezidente care obtin alte venituri prevazute la art. 89.
 
      Sfera de cuprindere a impozitului pe venit
      Conform art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, sfera de cuprindere a impozitului pe venit, în general, este formata din urmatoarele venituri:
      a) în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România, veniturile obtinute din orice sursa atât din România, cât si din afara României;
      b) în cazul persoanelor fizice rezidente, altele decât cele prevazute la lit. a), numai veniturile obtinute din România pâna la 1 ianuarie 20124), când intra si veniturile din afara României realizate de la 1 ianuarie a anului urmator anului în care devin rezidenti în România, care sunt impuse la nivelul fiecarei surse din categoriile de venituri prevazute la art. 41;
      c) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent în România, venitul net atribuibil sediului permanent;
      d) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate dependenta în România, venitul salarial net din aceasta activitate dependenta;
      e) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care obtin veniturile prevazute la art. 39 lit. d), venitul determinat conform regulilor prevazute în prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit.
      Potrivit alin. (2), persoanele fizice care îndeplinesc conditiiile de rezidenta prevazute la art. 7 pct. 22 si 23 din norme vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obtinute din orice sursa atât din România, cât si din afara României, începând cu anul urmator anului în care au devenit rezidenti.
 
      (Citeste mai mult in revista Tribuna economica nr. 28/2013, editata de 
Grupul de presa si editura Tribuna economica - Decanul presei economice romanesti)
 

      Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina:  experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind:  solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

C
ombaterea evaziunii fiscale
 
 
      Comisia a propus extinderea schimbului automat de informatii între autoritatile fiscale ale statelor membre ale UE ca parte a actiunilor intensificate de combatere a evaziunii fiscale. Conform propunerii, dividendele, câstigurile de capital, precum si toate celelalte forme de venituri financiare si soldurile conturilor vor fi adaugate la lista categoriilor care fac obiectul schimbului automat de informatii în cadrul UE (a se vedea MEMO/13/533). Astfel, UE va avea cel mai cuprinzator sistem de schimb automat de informatii din lume.
 
      Algirdas Semeta, comisarul pentru impozitare, vama, statistica, audit si lupta antifrauda, a declarat: „Prin propunerea aceasta, statele membre vor avea la dispozitie un instrument mai bun pentru estimarea si colectarea impozitelor datorate, iar UE va fi mai în masura sa insiste pentru instaurarea unor standarde mai înalte de buna guvernanta fiscala la nivel mondial. Propunerea va reprezenta o arma puternica în arsenalul de care avem nevoie pentru a combate evaziunea fiscala”.
 
      Reglementari specifice
      Doua acte legislative esentiale prevad deja schimbul automat de informatii în interiorul UE.
 
      Directiva UE privind impozitarea economiilor prevede ca statele membre sa colecteze datele privind economiile persoanelor nerezidente si sa transmita automat aceste date autoritatilor fiscale din tara de resedinta a persoanelor în cauza. Acest sistem este în vigoare din 2005. La Consiliu, este în lucru o propunere de consolidare a acestei directive si de extindere a domeniului sau de aplicare. La Consiliul European din mai 2013, statele membre s-au angajat sa adopte Directiva revizuita privind economiile pâna la sfârsitul anului.
 
      Directiva privind cooperarea administrativa prevede schimbul automat de informatii cu privire la alte forme de venituri începând de la 1 ianuarie 2015. Acestea sunt: veniturile profesionale, onorariile directorilor, asigurarile de viata, pensiile si proprietatea. Propunerea de astazi are ca scop revizuirea Directivei privind cooperarea administrativa, astfel încât schimbul automat de informatii sa se aplice de la data respectiva si în cazul dividendelor, al câstigurilor de capital, al altor forme de câstig financiar si al soldurilor conturilor.
 
      Conform acestei propuneri, coroborate cu prevederile de mai sus privind schimbul automat de informatii, statele membre vor schimba între ele la fel de multe informatii pe cât s-au angajat sa schimbe si cu SUA în temeiul legii americane a conformitatii fiscale a conturilor deschise în strainatate (Foreign Account Tax Compliance Act - FATCA).
 
      Context
      În decembrie 2012, Comisia a prezentat un plan de actiune pentru un raspuns mai eficace al UE în fata evaziunii si a fraudei fiscale (a se vedea IP/12/ 1325). Planul cuprindea un set cuprinzator de masuri menite sa ajute statele membre sa-si protejeze baza impozabila si sa recâstige miliardele de euro care li s-ar datora în mod legitim. Planul de actiune a pus în evidenta necesitatea promovarii schimbului automat de informatii ca standard european si international de transparenta si a schimbului de informatii în materie fiscala.
 
      Consiliul ECOFIN din 14 mai 2013 a salutat planul de actiune. Consiliul European din 22 mai 2013 a cerut extinderea schimbului automat de informatii la nivelul UE si la nivel international, în vederea unei mai bune combateri a fraudei fiscale, a evaziunii fiscale si a planificarii fiscale agresive, si a salutat intentia Comisiei de a formula o propunere în acest sens.
 
      (Citeste mai mult in revista Tribuna economica nr. 28/2013, editata de 
Grupul de presa si editura Tribuna economica - Decanul presei economice romanesti)
 

      Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina:  experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind:  solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

T
ableta de audit public intern
 
Vasile Zecheru
      Problema
      Alcatuirea defectuoasa a unor modele de fisa postului.
 
      Constatarea
      Proiectarea unui post, în general, si a unui post de conducere, în special, trebuie sa defineasca principalele determinari ale acestuia, anume: obiectivele, responsabilitatile (obligatiile titularului), competentele formale (puterile conferite titularului pentru echilibrarea responsabilitatilor asumate), atributiile/sarcinile si relatiile de serviciu. 
 
      Verificând, prin prisma acestor exigente, modelele unor fise de post ale directorilor si directorilor generali din cadrul institutiilor publice am constatat ca:
      – în structura documentului nu sunt incluse unele dintre elementele enumerate mai sus, astfel ca definirea postului este deficitara; 
      – documentele verificate specifica alte elemente, mai putin importante sub raportul stabilirii conditionarilor de baza, proprii postului respectiv (ex: cerinte privind selectarea candidatului, date despre conditiile de munca, evidentierea riscurilor, descrierea postului etc.).
      (A se vedea: http://www.mai.gov.ro/Documente/Fise_post/director_general_DGAERI.pdf , http://www.isjarges.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=2826:fisa-post-director&catid=66: management&Itemid=156, http://docsfiles.com/pdf_fi_a_postului_directorului_general.html).
 
      Cauze
      Necunoasterea si ignorarea principiilor care stau la baza proiectarii posturilor, a considerentelor de ordin teoretic, precum si a regulilor ce se impun a fi respectate în procesul de elaborare a fisei postului. 
 
      Nerespectarea prevederilor legale aplicabile în domeniul organizarii entitatilor publice si al exercitarii controlului intern/managerial, în mod deosebit, Standardul nr. 2 – Atributii, functii, sarcini si Standardul nr. 3 – Competenta, performanta din Codul controlului intern/managerial aprobat cu Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94 /2005.
 
      Consecinte 
      Evaluarea performantelor profesionale individuale va fi deficitara si subiectiva.
      Neasumarea unor responsabilitati, posibile abuzuri si relatii de serviciu tensionate, neprincipiale, potential litigioase.
      Functionarea defectuoasa a controlului intern/managerial data fiind proiectarea necorespunzatoare a postului de conducere.
 
      Sistemul organizatoric rezultat va fi contraperformant, inflexibil si redundant. 
      Carente privind operativitatea, inflamare a circuitelor informationale, eficacitate diminuata.
      Climat de lucru necorespunzator, insatisfactie în rândul personalului, inertie si aplatizare a spiritului de initiativa.
 
      Recomandari 
      Reproiectarea posturilor cu focalizare pe cele de conducere si cu preocupare pentru stabilirea responsabilitatilor, îndeosebi a celei privind exercitarea controlului intern / managerial.
      Pe cale de consecinta, revizuirea tuturor fiselor de post din entitatea pu-blica si a documentelor organizarii formale.
 
      (Citeste mai mult in revista Tribuna economica nr. 27/2013, editata de 
Grupul de presa si editura Tribuna economica - Decanul presei economice romanesti)
 

      Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina:  experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind:  solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).                          
 Sus  
 

 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Conflictul de interese legiferat prin Legea nr. 230/2007
 
V. Greceanu
expert contabil
 
      În iarna anilor 2012 – 2013 ne aflam într-o expansiune exagerata a cheltuielilor de întretinere la blocurile de locuinte, determinata atât de cresterea preturilor la utilitati – caldura+apa calda, energie electrica, gaze, apa, canalizare, gunoi, lift –, cât si a retributiilor persoanelor agajate sa le administreze sau sa le îngrijeasca spatiile comune.
 
      Ce este însa absurd: toate majorarile de preturi sunt determinate de legiferarea lor prin diverse acte normative emise de autoritatile care coordoneaza activitatile respective si depasesc cu mult indicele ratei inflatiei avut în vedere la aprobarea bugetului de stat pe anul 2013 care ar trebui sa fie luat în calcul la actualizarea fondului de rulment necesar acoperii cheltuielilor de întretinere/2013, prin indexarea cheltuielilor înregistrate în luna de vârf a anului expirat cu acest indice, conform art. 24(1) din HG nr. 1.588/2007 de aprobare a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari.
 
      Si mai absurd este faptul ca pentru majorarea cheltuielilor contribuie chiar Legea nr. 230/2007 care introduce ca forme de angajare a personalului necesar functionarii asociatiei contractul individual de munca si contractul de mandat, care nu difera cu nimic de primul în ce priveste nivelul obligatilor catre stat: contributiile sociale la bugetul asigurarilor sociale de stat, de sanatate si de somaj datorate de angajator în procent total de 26,5% si cele suportate de angajat de 16,5%, la care se adauga si impozitul pe salariu de 16%.
 
      Demonstram într-un articol anterior cum acest mod de angajare a personalului conduce la dublarea cheltuielilor cu salariile, desi timpul afectat acestor activitatii nu este a unui program întreg de munca de 21 zile x 8,5 ore/luna, ci 1/4 pentru administrator si 1/2 din acesta pentru îngrijitor. Nu se aplica prevederile art. 101-104 din Codul muncii cu privire la contractul individual de munca cu timp partial de catre inspectoratele teritoriale de munca în acest sector de activitate si nu se limiteaza retributia bruta la nivelul salariului minim pe economie impartit la numarul orelor în program normal/luna si înmultit cu numarul orelor considerate necesare activitatii de administrare/ îngrijire. Si Legea nr. 130/1999 – M. Of. nr. 355/1999, republicata în M. Of. nr. 190/2007, care limita la 40 de ore programul maxim de lucru pentru administratorul/îngrijitorul de bloc si prevedea nedepasirea salariului minim brut pe economie proportional cu aceste ore, a fost abrogata partial prin Legea nr. 53/2003 privind C.M. aplicat de la 1 martie 2003, pentru articolele care priveau conventiile de prestari servicii: art. 1-7, 15-16 lit. b), 18 si 20 .
 
      Daca luam ca salariu brut minim pe ecomonie 700 lei/luna cât a fost în anul 2012, în functie de formele de angajare prevazute de lege, cheltuielile cu retributiile vor fi:
      a) cu contract individual de munca si salariul brut 700 lei, respectiv 350 lei, caz în care asociatia va avea 1.328,3 lei/luna cheltuieli cu salariile, din care contributiile angajatorului 278,3 lei (1.328,3 x 26,5%) si contributiile angajatilor 179,8 lei;
      b) cu contract de prestari de servicii si salariul brut 700 lei, respectiv 350 lei, caz în care asociatia va avea 1.050 lei/luna cheltuieli cu salariile, din care contributiile angajatorului „0“ si contributiile angajatilor 173,2 lei.
 
      În ambele cazuri se vor respecta prevederile Codului muncii de a se stabili la negociere salariul brut, nu salariul net.
      Vom demonstra în continuare cum contravine art. 35 alin. (2) si (4) din Legea nr. 230/2007 prevederilor noului Cod civil aprobat prin Legea nr. 287/2007 si modificat prin Legea nr. 71/2011, republicat în M. Of. nr. 505/2011 prin introducerea contractului individual de munca ca forma de angajare a personalului la asociatiile de proprietari si eliminarea contractului de prestari servicii, care a ramas aplicabil numai cenzorului din afara asociatiei, persoana fizica sau juridica. Acest text de lege spune:
„(2) Persoanele fizice pot fi angajate prin încheierea unui contract individual de munca, conform celor stabilite prin negociere directa.
....................................
(4) Comitetul executiv adopta decizii asupra cuantumului salariilor, indemnizatiilor si eventualelor premieri care se acorda personalului încadrat cu contact individual de munca, precum si asupra valorii si modalitatilor de contractare în cazul în care administrarea cladiri este asigurata de persoane juridice, în limita bugetului de venituri si cheltuieli adoptat de adunarea generala a proprietarilor.“
 
      Atentie: Asupra modalitatii de contractare numai în cazul persoanelor juridice, nu si a persoanelor fizice, care se deduce ca nu pot fi angajate prin contract de prestari servicii, ca si persoanele juridice. Dar persoanele fizice sunt atestate de primarie – cazul administratorului – sau de conducerea asociatiei – cazul îngrijitoarei – si Clasificatia ocupatiilor pe economie aprobata prin Ordinul nr. 1.832/856/2011 – M. Of. nr. 561/2011 prin care se abroga Ordinul nr. 138/1949/1995 – M. Of. nr. 272/1995, s-a completat în anul 2012, prin Ordinul nr. 177/81/2012 – M. Of. nr. 128/2012, modificat prin Legea nr. 125/2012 – M. Of. nr. 486/2012 cu profesiile: „administrator de imobile“ cod 515303 si „femeie de serviciu“ cod 911201, ceea ce le obliga sa se înregistreze la Fisc si sa devina persoane fizice independente platitoare de impozit pe venit, nu de impozit pe salariu.
 
      Fiscul nu le obliga însa, prin asociatiile angajatoare, sa devina persoane fizice independente înregistrate si prefera sa fie persoane salariate, datorita formalitatilor prea multe, însa asta nu înseamna ca asociatiile sa le angajeze cu contract individual de munca ca sa dubleze cheltuielile cu salariile, ci numai pe baza de contract de prestari de servicii, findca si timpul pe care îl presteaza este partial, nu adecvat unui program normal de munca, dar si pentru faptul ca aceste calificari se pot folosi la mai multe locuri de munca în aceeasi luna.
Când administratorul de imobil atestat si îngrijitoarea se vor înregistra la fisc ca PFA si persoana fizica independenta, ceea ce era posibil din 2013, cheltuieile minime cu salariile vor fi limitate la 700 lei + 350 lei = 1.050 lei/luna.
 
      În aceasta situatie contributiile si impozitul vor fi suportate de cei doi la Fisc, daca dau factura si chitanta, sau se vor retine prin stopaj la sursa, pe stat, si se vor vira de asociatie pe baza declaratiei scrise facute de fiecare din ei la asociatie ca sunt de acord cu retinerea lor la sursa (caz în care la sfârsitul anului se va completa pentru Fisc si depune declaratia 205 din care 1 ex. se va da persoanelor respective; în cazul în care vor plati ele, vor depune declaratia 200 pâna la 25 mai anul viitor).
Ce se întâmpla dupa aplicarea noului Cod civil? Prevederile legii de administrare a asociatiilor aprobata în 2007 vine în contradictie cu acest nou Cod în cazul angajarii persoanelor care sunt si membre ale asociatiei, fiindca acesta prevede la cap. III „Regimul juridic al administrarii“, sectiunea 1 „Obligatiile administratorului fata de beneficiar“, art. 804 „Evitarea conflictului de interese“, urmatoarele:
      „Art. 804 (1) Administratorul nu îsi poate exercita atributiile în interesul sau propriu sau al unei terte persoane.
      (2) Administratorul este obligat sa evite aparitia unui conflict între interesul sau propriu si obligatiile sale de administrator.
      (3) În masura în care administratorul însusi este si beneficiar, acesta este tinut sa îsi exercite functia în interesul comun al tuturor benefeciarilor, prin acordarea unui tratament egal intersului sau si celui al celorlalti beneficiari.“
 
      Deci administratorul persoana fizica, membra a asociatei, fiind si benefeciar al serviciilor sale nu poate pune interesul sau mai presus de intersele celorlalti membri-beneficiari, deci nu poate sa ceara si nici sa accepte a fi angajat cu contract individual de munca si sa dubleze cheltuielile cu salariile, cu atât mai mult sa introduca si pe îngrijitoare în acelasi mod de contractare, contraveniind interselor celorlalti beneficiari si intrând în conflict de interese.
 
      Codul civil prevede, la art. 805, obligatia administratorului de a anunta de îndata pe beneficiar despre orice inters pe care l-ar avea într-o anumita activitate si care este de natura sa-l puna într-o situatie de conflict de interse, precum si drepturile pe care le-ar putea invoca împotriva beneficiarului, indicând natura si valoarea drepturilor respective.
      În cazul de fata, aceste drepturi sunt contributiile sociale de 26,5% aplicate la salariul brut de 700 lei/luna, pe care le suporta asociatia în locul sau, fiindca este angajat cu contract individual de munca si aceasta suma trebuie sa o plateasca el din salariul brut, nu angajatorul, daca vrea vechime la pensie pe baza C.M. si a legii pensiilor, pentru a nu veni în conflict de interese cu ceilalti membri ai asociatiei carora le dubleaza cheltuielile cu salariile.
 
      Pâna la amendarea legii prin completarea sa si punerea de acord cu noul Cod civil de elaboratorul sau, cine poate stopa încalcarea art. 804 din Codul civil, conform Legii nr. 230/2007, art. 33 (1) lit. a) si art. 20 lit. a) din H.G. nr. 1.588/2007 privind Normele metodologice de aplicare, care prevad obligatiile cenzorului: „a) verifica legalitatea actelor si documentelor, a hotarârilor, deciziilor, regulilor si a regulamentelor“.
 
      (Citeste mai mult in revista Tribuna economica nr. 19/2013, editata de 
Grupul de presa si editura Tribuna economica - Decanul presei economice romanesti)
 

      Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina:  experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind:  solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).                         
 
 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Economia imateriala si iesirea din criza
 
dr. Emilian M. Dobrescu
 
      Cei avizati stiu care a fost rolul negativ al fondurilor de investitii, de hedging cum li se mai spune, dar si al altor institutii financiare, în declansarea asa- zisei crize financiar-bancare din toamna anului 2008. Putini dintre acestia au gândit vreodata ca tot fondurile de hedging, a caror activitate este bazata în principal pe asa-numitele“speculatii“ bancare, bursiere si financiare, vor fi motorul miraculos care va reporni economiile aflate în criza. 
      Marii creditori internationali, care sunt fondurile de hedging, au gândit si realizat din situatia de criza o afacere foarte buna pentru aceste institutii financiare, a caror activitate este înca putin reglementata. Iata realitatile la 5 ani dupa declansarea crizei...
 
      Polonia va impozita profiturile transferate în paradisurile fiscale
      La începutul lunii mai a.c., Guvernul de la Varsovia a anuntat ca se pregateste sa impoziteze cu 19% profiturile companiilor poloneze, obtinute în Polonia si transferate în paradisuri fiscale. O astfel de masura vizeaza si mai multi oameni de afaceri polonezi foarte bogati. 
      Dar, potrivit proiectului de revizuire a Codului fiscal, aflat în pregatire, unii ar putea sa scape de plata acestui impozit daca vor dovedi ca desfasoara „activitati veritabile“ în paradisurile fiscale, precum Cipru sau Luxemburg. În acest caz, detinerea unui simplu cont bancar nu va mai fi suficienta.
 
      Fondurile de hedging mizeaza pe profituri mari din relansarea Greciei si a altor posibile tari care pot intra în incapacitate de plata 
      Unele dintre cele mai mari fonduri de hedging din lume investesc în sectorul bancar din Grecia, anticipând profituri uriase, chiar daca în prezent tara se confrunta cu dificultati economice majore, agravate de taierile de cheltuieli guvernamentale1. Farallon Capital, York Capital Management, QVT Financial si Dromeus se numara printre fondurile de hedging care urmeaza sa participe la recapitalizarea sectorului bancar elen. Acestea sunt printre cele mai mari institutii financiare implicate într-o emisiune de ac-tiuni de 550 de milioane de euro a Alpha Bank, a doua mare banca din Grecia. Emisiunea urmeaza sa fie finalizata la mijlocul lunii iunie a.c. Investitiile private realizate la Alpha Bank vor fi completate de o injectie de capital de 4 mi-liarde de euro de la un fond similar al statului elen.
 
      Printre alte fonduri de investitii de care sunt interesate bancile elene, se mai numara CQS si Third Point; ultimul a obtinut în 2012 un profit de 500 de milioane de euro în urma unor achizitii la pret redus de obligatiuni ale statului elen. Autoritatile elene spera sa repete succesul Alpha Bank si în cazul altor banci care au nevoie de capital, bazându-se pe fondurile de hedging. Unele fonduri analizeaza o participare la recapitalizarea Piraeus Bank, în timp ce cazul National Bank of Greece este considerat diferit, institutia de credit fiind privita ca un candidat mai probabil pentru o nationalizare aproape totala.
 
      Cele mai mari patru banci din Grecia – National Bank of Greece, Alpha Bank, Piraeus Bank si Eurobank – trebuie recapitalizate dupa ce au înregistrat pierderi extrem de mari din participarea la un program de stergere a datoriilor satatului elen. Alpha Bank, Piraeus Bank si National Bank of Greece au anuntat ca pot atrage din surse private capital reprezentând peste 10% din necesarul de recapitalizare, situatie care le permite sa-si pastreze managementul privat, în timp ce statul va avea drepturi reduse de vot, chiar daca va asigura restul necesarului de capital. Eurobank va fi recapitalizata integral de catre Fondul Elen de Stabilitate si va intra sub controlul statului, însa banca are planuri pentru a reveni la un actionariat privat cât mai repede posibil.
 
      Eurobank detine în România - Bancpost, iar National Bank of Greece - Banca Româneasca, în timp ce Alpha Bank si Piraeus Bank deruleaza operatiuni sub brand propriu.
 
      Norme mai stricte pentru agentiile de rating. Pe când si pentru fondurile de investitii?
      Evaluarile celor mai influente agentii de rating, Moody’s, Standard & Poor’s si Fitch, toate americane, au pus numeroase probleme unor tari din zona euro în timpul crizei, scazând credibilitatea acestor state si împiedicând astfel finantarea lor cu dobânzi rezonabile pe pietele financiare internationale.
      Pe 13 mai a.c., Comisia Europeana a aprobat noile norme ce reglementeaza activitatea agentiilor de rating, prin care se încearca, pe de o parte, cresterea transparentei, iar pe de alta parte, reducerea riscului aparitiei unor conflicte de interese. Noile norme nu prevad crearea unei entitati europene, dar instituie un regim de rotatie între agentii. Astfel, emitentii produselor financiare structurate care platesc agentiile de rating pentru evaluarea acestor produse vor fi obligati sa schimbe agentia de rating la fiecare patru ani. Având în vedere complexitatea instrumentelor financiare structurate si rolul acestora în criza financiara, noua reglementare obliga emitentii acestora sa ceara evaluarea lor la cel putin doua agentii de rating.
 
      Pentru combaterea riscului conflictelor de interese, agentiile de rating vor fi obligate sa anunte public daca vreuna dintre entitatile pe care le eva-lueaza detine peste 5% din capitalul respectivei agentii de rating sau din drepturile de vot în cadrul acesteia. De asemenea, societatile emitatoare de produse financiare nu vor avea dreptul sa detina peste 5% din capitalul sau din drepturile de vot la mai mult de o singura agentie de rating. În plus, investitorii vor putea sa ceara agentiilor de rating despagubiri daca sufera o pierdere ca urmare a actiunii acesteia. Cât priveste calificativele asupra datoriilor suverane, agentiile de evaluare financiara vor fi obligate sa le revizuiasca la fiecare 6 luni, în loc de 12 luni cum se procedeaza în prezent.
 
      Odata cu adoptarea acestor norme, se modifica si regulile ce privesc supravegherea fondurilor de pensii, a organismelor de investitii colective în va-lori mobiliare si gestiunea fondurilor de investitii alternative, pentru a reduce dependenta acestora fata de agentiile de rating.
 
      Fed si-a extins activitatea  de monitorizare a institutiilor financiare din SUA
      Rezerva Federala a Statelor Unite (Fed) a extins activitatea de suprave-ghere pe care o efectueaza asupra bancilor si monitorizeaza activitatile desfasurate de institutiile financiare, a declarat pe 10 mai a.c. presedintele Fed, Ben Bernanke2. „Fed înca urmareste activitatea bancilor si a altor institutii financiare de importanta sistemica, dar si-a extins aria de activitate spre asa-numitul sistem bancar din umbra, care include creditele care s-au preschimbat în valori mobiliare si au fost vândute investitorilor“, a explicat Bernanke, continuând: „Aceasta a fost bresa cre-ditarii din zona ipotecilor sub-prime care a contribuit la izbucnirea crizei financiare globale din 2008“.
 
      Presedintele Fed a afirmat ca sunt analizate cu atentie si pietele de active si sectorul nonfinanciar, care include consumatorii si afacerile. „Probabil cea mai buna aparare a noastra împotriva automultumirii în perioadele de calm este monitorizarea cu atentie a semnelor care scot la iveala vulnerabilitatile. Economia noastra nu a recâstigat complet locurile de munca pierdute în timpul recesiunii care a urmat crizei. si sistemul nostru financiar, în pofida îmbunatatirii din ultimii patru ani, continua sa se confrunte cu consecintele economice, legale si de reputatie în urma evenimentelor din 2008-2009“, a apreciat presedintele Fed.
 
      Cresterea economiei americane s-a îmbunatatit în primul trimestrul al lui 2013, stimulata de cheltuielile de consum, arata o estimare oficiala privind evolutia PIB-ului SUA, publicata pe 26 aprilie 2013 de catre Departamentul american al Comertului. În perioada ianuarie-martie 2013, PIB-ul american a crescut cu 2,5% în ritm anual, dupa o crestere anuala de doar 0,4% înregistrata în ultimul trimestru al anului 2012. Având în vedere ca aceasta crestere economica este în continuare sub asteptari, Fed ar putea decide  mentinerea programului de achizitii de obligatiuni guvernamentale la nivelul de 85 de miliarde dolari pe luna. 
Asumarea unor riscuri necalculate
 
      Este din ce în ce mai evident pentru cât mai multi analisti ca entuziasmul întreprinzatorilor si investitorilor sta la baza cresterii economice. Stabilitatea economica este cruciala, dar ea se poate dovedi a fi o „arma cu doua taisuri“, încurajându-i pe investitori sa-si asume riscuri necalculate, a apreciat presedintele Fed, într-un discurs pronuntat la Chicago (SUA). Profitând de capitalul ieftin pus la dispozitie de Fed, investitorii au purtat Bursa americana de pe Wall Street spre noi recorduri istorice, la începutul lunii mai a.c., suscitând temeri legate de emergenta u-nei noi bule financiare în SUA, unde economia reala se chinuie sa se relanseze.
 
      „Dat fiind contextul actual, caracterizat de rate scazute de dobânda, noi monitorizam în mod special cazurile de asumari de riscuri ce ar putea afecta pretul activelor si relatia acestora cu elementele fundamentale ale economiei“, a punctat Bernanke. Potrivit lui, Fed este mai preocupata de variatiile bruste ale preturilor activelor decât de valoarea lor medie pe o perioada de timp.                                                    
 
      (Citeste mai mult in revista Tribuna economica nr. 26/2013, editata de 
Grupul de presa si editura Tribuna economica - Decanul presei economice romanesti)
 

      Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina:  experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind:  solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Ce este mai avantajos sa fii: microintreprindere sau P.F.A – platitor de impozit pe venit,
ori S.R.L. – platitor de impozit pe profit?
V. Greceanu
expert contabil
 
      Posibilitatea de organizare a întreprinderilor platitoare de impozit pe profit în microîntreprindere, de la 1 ianuarie 2011, în baza art. 1122 din titlul IV1, introdus prin O.U.G. nr. 117/2010 (M. Of. nr. 891/ 30.12.2010) si modificat de la 1 februarie 2013 prin O.U.G. nr. 8/2013 (M. Of. nr. 54/2013), creeaza întrebarea: ce este mai avantajos sa fii, din punct de vedere financiar, în aceasta perioada de criza: 
      – o întreprindere cu personalitate juridica si dreptul la mai mult de 9 salariati;
      – o microîntreprindere cu personalitate juridica si dreptul la 9 salariati sau
      – o persoana fizica autorizata fara personalitate juridica si cu maxim 2 salariati?*)
 
      La aceasta întrebare vom încerca sa raspundem în cele ce urmeaza, în functie de cele doua variante legislative.
      A. În conditiile O.G. nr. 117/2010, aplicabila de la 1 ianuarie 2011 pâna la 1 februarie 2013, pentru anul 2012, când plafonul era de 100.000 euro pentru o microîntreprindere, iar impozitul pe venit era de 3% la cifra de afaceri
      Sa presupunem ca întreprinderea platitoare de profit se organizeaza ca o microîntreprindere, care va avea o cifra de afaceri de 100.000 lei în 2012, cât a realizat si în 2011 ca întreprindere.
 
      Ca întreprindere platitoare de impozit pe profit, în anul 2012, a realizat un profit de 10.000 lei, la o rata a profitului de 10%.
Impozitul pe profit ce va fi platit pentru anul 2012 va fi:
10.000 lei x 16%= 1.600 lei.
Profitul net: 
10.000 lei – 1.600 lei = 8.400 lei, 
care se va acorda ca dividende în ianuarie 2013, si pentru acestea se vor plati:
n contributii la fondul de sanatate
8.400 lei x 5,5%= 462 lei; 
n impozit pe dividende:
8.400 lei – 462 lei = 7.938 lei;
7.938 lei x 16% = 1.270 lei. 
Câstig net: 
10.000 lei – 1.600 lei – 462 lei – 1.270 lei = 
= 6.668 lei.
 
      Pastrând rata profitului de 10%, transformata în microîntreprindere, situatia financiara a întreprinderii va fi:
Impozit pe venitul microîntreprinderilor: 
100.000 lei x 3% = 3.000 lei. 
Venit ce se va distribui ca dividende:
100.000 lei x 10% = 10.000 lei. 
Contributii la fondul de sanatate:
10.000 lei x 5,5% = 550 lei.
Impozit pe dividende: 
10.000 lei – 550 lei = 9.450 lei;
9.450 lei x 16% = 1.512 lei. 
Câstig net:
10.000 lei – 3.000 lei – 550 lei – 1.512 lei = 
= 4.938 lei.
 
      Pastrând rata profitului de 10%, transformata în persoana fizica autorizata, dar pensionara, situatia financiara a întreprinderii va fi:
Cheltuieli deductibile: 
100.000 lei – (100.000 lei x 10%) = 
= 100.000 lei – 10.000 lei = 
= 90.000 lei. 
Venit net:
100.000 lei – 90.000 lei = 10.000 lei.
Contributii la fondul de sanatate:
10.000 lei x 5,5% = 550 lei. 
Contributie la fondul de somaj:
10.000 lei – 550 lei= 9.450 lei;
9.450 lei x 0% = 0 lei.
Impozit pe venit:
9.450 lei – 0 lei = 9.450 lei;
9.450 lei x 16% = 1.512 lei.
 Câstig net:
10.000 lei – 550 lei – 1.512 lei – 0 lei = 
= 7.938 lei.
 
      Am ales calitatea de pensionar a persoanei fizice autorizate, pentru a pastra cota de contributie individuala de 5,5% la sanatate si a face comparabile cifrele. Concluzia care se desprinde din aceste trei situatii este aceea ca persoana fizica autorizata este în avantaj, urmata de întreprinderea platitoare de impozit pe profit, si nu microîntreprinderea, pe care impozitul de 3% o dezavantajeaza.
 
      Daca persoana fizica autorizata nu este pensionara, ci PFA, si are ca singura sursa de venit activitatea aceasta, ea va trebui sa suporte în plus 20,8% + 10,5% = 31,3% contributia la fondul de pensii, 5,5% contributia la fondul de sanatate [vezi art. 29626 alin. (1) lit b] si 0,5% contributia la fondul de somaj (în total 37,3%):
CAS:
10.000 lei x (20,8%+10,5%) = 
= 10.000 lei x 31,3% = 3.130 lei.
CASS: 
10.000 lei – 3.130 lei = 6.870 lei;
6.870 lei x 5,5% = 378 lei.
Fondul de somaj: 
6.870 lei – 378 = 6.492 lei;
6.492 lei x 0,5% = 32 lei.
Venit net impozabil:
10.000 lei – 3.130 lei – 378 lei – 32 = 6.460 lei.
Impozit pe venit: 
6.460 lei x 16% = 1.034 lei. 
Câstig net:
6.460 lei – 1.034 lei= 5.426 lei.
 
      (Citeste mai mult in revista Tribuna economica nr. 27/2013, editata de 
Grupul de presa si editura Tribuna economica - Decanul presei economice romanesti)
 

      Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina:  experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind:  solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

R
eformarea sistemului public de pensii
 
Florin Pasa
 
      Pensionarii si societatea
      Relatia stat-pensionar, pe lânga faptul ca este reglementata prin lege, ea trebuie sa se consolideze pe dovada importantei contributiei pe care pensionarii au adus-o dezvoltarii societatii
      În acest mod se poate consemna solicitudinea si recunostinta pe care societatea o manifesta fata de cei care prin munca si devotamentul lor au creat bunuri materiale si spirituale de care beneficiaza generatiile tinere, asigurându-le, în consecinta, o viata tihnita, demna, lipsita de grija zilei de mâine.
      Solidaritatea sociala este adesea invocata în fundamentarea reglementarilor privind pensiile, dar de multe ori este folosita în sens demagogic în demersurile politice si în special în cele electorale.
      
      Parafrazând pe cei care considera pensionarii ca fiind asistati social, rezulta faptul ca si beneficiarii unor pensii mari intra în aceeasi categorie a asistatilor.
      Ajutorul social este cel care se acorda de catre stat celor aflati în dificultate, el putând fi dat în bani sau natura. Cum poate fi inclusa pensia în aceasta categorie, atâta timp cât ea se suporta integral din agoniseala persoanei, platita luna de luna în viata activa?
      Asadar, nici pe departe nu exista o corespondenta între ajutorul social si pensie, iar toti cei ce comit aceasta confuzie majora este necesar sa se corijeze.
      Pentru a veni în sprijinul pensionarilor cu pensii mici, Guvernul a instituit prin O.U.G.nr.6/2009 pensia sociala minima garantata, care reprezinta practic într-adevar un ,,ajutor social“, denumirea ei nefiind corecta deoarece nu poate intra în categoria de ,,pensii“ si este suportata de la bugetul de stat.
 
      Sistemul public de pensii – sistem de asiguråri
      Având în vedere ca sistemul public de pensii este un sistem de asigurari, cum este posibil sa se aplice impozit pe pensii? 
      Ani de zile angajatilor li s-a spus ca statul le pune banii de o parte ca sa îi aiba la batrânete. În realitate, banii lor au fost utilizati de stat si devalorizati de inflatie, respectiv administrati incorect si ineficient. 
      Din anul 2008 fondul public de pensii a înregistrat deficit, ca urmare a reducerii numarului contractelor de munca (locurilor de munca), iar ulterior si diminuarii câstigurilor salariale. În anul 2012, circa 3,5 milioane de români munceau legal în statele Uniunii Europene, la acestia se mai adauga muncitorii la negru din agricultura, constructii, restaurante etc. si se ajunge la 7 milioane de români care nu contribuie la fondul de pensii. 
 
      Totodata, în ultima perioada, s-au închis firme, patronii lor preferând tari ca Bulgaria, Ungaria, Cehia etc., iar la cele ramase evaziunea fiscala prospera. În acest context, se pune în mod firesc întrebarea: cum sa existe bani pentru plata pensiilor?
      Legea nr. 263/2010 este recentul act normativ care reglementeaza organizarea si functionarea sistemului national public de pensii în România. De fapt, acesta intervine în principal cu aplicarea aceluiasi algoritm de calcul al pensiei si în  cazul militarilor, iar în ceea ce priveste valoarea punctului de pensie elimina prevederea care stabilea ca aceasta sa fie cel putin 45% din salariul mediu brut anual prognozat. 
 
      În cazul militarilor, asa cum este în toate tarile Uniunii Europene, acestia au o lege proprie pentru pensii, iar pensiile se platesc de la bugetul de stat. Referitor la valoarea punctului de pensie, Guvernul aplica o crestere anuala modica a acestuia, necorelata în exclusivitate cu cresterea salariului mediu pe economie. 
      În anul 2013 asistam la o crestere a valorii punctului de pensie numai cu 4%, desi de la aplicarea legii si pâna în prezent valoarea lui nu s-a indexat periodic potrivit prevederilor legii. 
      O anomalie o constituie si impozitarea pensiilor. Marea majoritate a persoanelor active de astazi platesc contributii într-un sistem de asigurare (de pensii) pentru ca, atunci când le va veni rândul sa aiba statut de pensionar, sa beneficieze de pensie din banii lor. Apare ca o mare discriminare impozitarea numai a pensiilor în cuantum de peste 1.000 lei. 
      Daca sistemul de pensii se recunoaste ca este un sistem de asigurare, cum este posibil sa se aplice impozit pe pensie? Pensionarul si-a adunat în viata activa ,,bani albi pentru zile negre” si în mod firesc îsi pune întrebarea unde îi sunt banii si de ce trebuie sa plateasca impozit atâta timp cât banii au facut si dobânda în cazurile în care statul i-a investit în mod rational. 
 
      Dupa cum se stie, la nationalizare (1948) statul a confiscat patrimoniul sistemului si a hotarât ca pensiile sa fie platite din contributia celor care realizeaza venituri. Astfel, realizatorii de venituri fiind mai multi, fondul de pensii a fost an de an excedentar, parte din el facându-se anual venit la bugetul de stat. 
      Daca în aceasta perioada statul a  folosit banii de pensie în calitate de gestionar si administrator unic al acestora, tot el astazi trebuie, sau mai bine zis este obligat, sa completeze fondul anual de pensii la nivelul necesarului, indiferent de masurile restrictive adoptate în ceea ce priveste bugetul consolidat. Altfel spus, statul în calitate de girant al acestui fond nu poate afirma ca nu are bani de pensii pentru asigurarea unui trai decent pensionarilor.
      Masura de impozitare a pensiilor, considerându-se acestea ca fiind un venit lunar, este total nelegala. Pensia este o prima de asigurare si nu un venit. Ea este reglementata prin lege, între stat si fiecare persoana în parte, statului revenindu-i obligatia de a aduna contributiile lunare din perioada activa a persoanei, iar dupa pensionarea acesteia sa-i achite lunar prima de asigurare convenita si calculata.
 
      Referitor la principiul solidaritatii mentionat expres de Legea nr. 263/ 2010, aplicarea acestuia nu înseamna ca trebuie sa se tinda catre un egalitarism între pensii. Dupa majorarea anuala a punctului de pensie, bineînteles ca pensiile mici vor ramâne tot mici fata de celelalte. 
      Pentru pensionarii cu pensii mici, care de regula au un stagiu de cotizare incomplet, în scopul asigurarii unui trai decent, este necesar sa se acorde  un complement la pensie sub forma unei alocatii banesti, sustinute potrivit posibilitatilor financiare de la bugetul de stat, ca forma de asistenta sociala materializata, precum si gratuitati pentru diverse servicii
      Sistemul de pensii ar trebui sa asigure pensionarilor un venit sigur, proportional cu suma totala cotizata de fiecare persoana în parte în viata activa. El are nevoie de încrederea cetatenilor în viitorul lor pe termen lung si de eliminarea aspectelor de neîncredere cu privire la capacitatea lui de a face fata îmbatrânirii demografice.
      Nu se întelege faptul ca actualii pensionari au contribuit în viata activa pentru a beneficia de pensie care este o proprietate individuala si ca ei nu primesc nimic gratuit prin bunavointa Guvernului. 
 
      În ultima perioada se atentioneaza de catre decidenti ca sustenabilitatea sistemului actual este fragila si ca este necesar sa se efectueze o analiza profesionista în vederea stabilirii de masuri corective pe termen mediu si lung.
      Din anul 2000 au fost aplicate unele masuri, încercându-se limitarea pensionarii anticipate si ridicarea treptata a pragului de pensionare pâna la 63 ani pentru femei si 65 de ani pentru barbati. De asemenea, perioada minima de contributie la fondul de pensii s-a extins la 35 de ani. Rezultatele obtinute au condus la temperarea cresterii numarului de pensionari.
      Cu toate acestea, politica dezastruoasa de pensionare anticipata masiva din anii ’90 genereaza si în prezent si va continua mult timp sa produca efecte negative asupra sistemului de pensii si în general asupra economiei nationale. Categoric nu este usor sa mentii un echilibru financiar într-o situatie în care numarul contribuabililor la fondul de pensii nu înregistreaza cresteri evidente si continue.
 
      Cresterea taxelor si descresterea valorii reale a pensiilor nu au fost suficiente. Pensiile s-au separat de bugetul public si s-au constituit într-un fond de asigurari sociale din care s-au suportat si cheltuielile cu concediile de maternitate si cu pensiile agricultorilor care nu au cotizat niciodata la fond. 
      În anul 2005, s-au transferat la bugetul public pensiile agricultorilor si la fondul de asigurari de sanatate pensiile pentru incapacitate temporara de munca si costurile cu concediile de maternitate. În aceste noi conditii, fondul de pensii nu a mai fost deficitar pâna în anul 2008.
 
 (Citeste mai mult in revista Tribuna economica nr. 25/2013, editata de 
Grupul de presa si editura Tribuna economica - Decanul presei economice romanesti)
 

      Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina:  experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind:  solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Sistemul public de sanatate

autor Florin Pasa

In prezent, sistemul public de sanatate nu satisface sub nicio forma nevoile de asistenta a populatiei, fapt pentru care numeroase categorii sociale sunt nemultumite. Serviciile de sanatate oferite de structurile medicale au importante disfunctionalitati atat organizatorice, cat si functionale, ele nefiind in masura sa asigure in integralitate prevenirea imbolnavirii populatiei, respectiv sa mentina, sa imbunatateasca si sa redea sanatatea cetatenilor.

Situatia actuala
Desi asistenta publica de sanatate este garantata de stat, masurile menite sa previna imbolnavirile si sa imbunatateasca indicatorii de sanatate a populatiei se dovedesc in parte ineficiente. Nu putine sunt cazurile in care normele de sanatate nu se respecta, iar aplicarea masurilor de eliminare, evitare sau influentare a aparitiei unor riscuri si evenimente cu impact negativ asupra starii de sanatate a populatiei este intarziata sau insuficient promovata. De asemenea, actiunile de preventie si control sunt modeste, si in unele cazuri lipsesc cu desavarsire.

Cele doua acte normative, respectiv Contractul-cadru pentru perioada 2013-2014 si Normele de aplicare, nu solutioneaza eficient functionarea sistemului public de sanatate.

Aceste acte normative aduc un pachet de masuri referitor la: contractarea cu furnizorii de servicii medicale si desfacerea de medicamente, modificarea numarului de puncte a caror plata se efectueaza pe serviciu medical, incasarea coplatii obligatorii de 5-10 lei pentru serviciile medicale acordate in regim de spitalizare continua, limitarea la maximum 300 lei/zi a tarifului incasat de la asigurati de spitalele publice si private pentru serviciile hoteliere (cazare si/sau masa), prescrierea medicamentelor cu si fara contributie personala in tratamentul ambulatoriu, acordarea dispozitivelor medicale in baza prescriptiilor medicilor specialisti, precum si obligativitatea utilizarii de catre asigurati si furnizori a cardului national de asigurari sociale de sanatate.

Imbunatatirea managementului
In acest context ce continua sa fie nefavorabil este imperios necesar sa se actioneze operativ pentru reglementarea prin lege a implementarii, monitorizarii si evaluarii activitatilor prevazute a se realiza de Strategia Nationala de Sanatate Publica, document elaborat pentru identificarea principalelor directii de interventie, in vederea imbunatatirii organizarii si functionarii sistemului public de sanatate care revine in responsibilitatea Ministerului Sanatatii.

Un rol primordial il are imbunatatirea managementului in domeniul sanatatii, care este necesar sa se bazeze pe:
– initiativa si coordonare profesionista in identificarea si implementarea politicilor de sanatate la nivel central si local;
– evaluarea calitatii resurselor umane existente in sistem, precum si a operativitatii si eficientei serviciilor asigurate de acestea;
– inventarierea furnizorilor de servicii de asistenta de sanatate si stabilirea masurilor necesare pentru acoperirea integrala a nevoilor comunitatilor; extinderea in toate comunitatile a asistentei medicale de urgenta;
– asigurarea elaborarii de studii si analize in cazul aparitiei de disfunctionalitati in functionarea sistemului in vederea stabilirii de masuri corective cu aplicare imediata;
– intarirea inspectiei sanitare prin redimensionare si incadrare cu personal specializat, capabil sa depisteze riscurile pentru sanatate si sa impuna masuri de eliminare sau, dupa caz, de diminuare a acestora.

Imbunatatirea managementului in domeniul sanatatii publice implica functionarea in coordonarea Primului-Ministru a Comitetului National pentru Sanatate Publica care sa aiba rolul de coordonare a politicilor si actiunilor de impact major asupra sanatatii populatiei.

Ministerului Sanatatii ii revine responsabilitatea realizarii obiectivelor de prevenire, supraveghere, monitorizare si control a prioritatilor de sanatate ale populatiei, el fiind autoritatea centrala in domeniu ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, ordonator de credite in subordinea Guvernului; in subordine, Ministerul Sanatatii are institute de specialitate si structuri deconcentrate.

O atentie deosebita trebuie acordata si derularii programelor nationale de sanatate cu supravegherea stricta a aplicarii normelor metodologice de realizare a acestora aprobate de Ministerul Sanatatii, autoritate a administratiei publice centrale investita cu responsabilitatile ce privesc organizarea, monitorizarea, controlul si finantarea lor.

Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Teren vandut pe titlu constatat nul

 

Va prezentam, in rezumat Decizia pronuntata de Curtea Constitutionala, care a fost chemata sa se pronunte asupra textului de lege urmator: “In cazul unor instrainari succesive ale terenurilor, cel care a vandut terenul pe baza titlului constatat nul este obligat sa remita pretul actualizat fostului proprietar ramas fara teren.”
Dispozitia este cuprinsa in art. III alin. (24) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, iar critica de neconstitutionalitate a fost ridicata in cursul solutionarii unei cauze – la Tribunalul Dambovita, Sectia civila – avand ca obiect o revendicare imobiliara.

Reprezentantul Ministerului Public a pus concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, sens in care invoca jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale, si anume Decizia nr. 624/2011.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca prevederile de lege criticate sunt neconstitutionale, deoarece reglementeaza acordarea pretului actualizat fostului proprietar ramas fara teren de catre cel care a vandut terenul in baza unui titlu de proprietate declarat nul. In acest context, arata ca textul de lege criticat contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 44 alin. (1) care garanteaza dreptul de proprietate privata, precum si ale alin. (3) cu privire la exproprierea pentru cauza de utilitate publica, cu dreapta si prealabila despagubire.

Tribunalul Dambovita – Sectia civila si-a exprimat opinia in sensul respingerii exceptiei de neconstitutionalitate. In acest sens, apreciaza ca prin textul de lege criticat legiuitorul a urmarit sa asigure stabilitatea circuitului civil si sa ii ocroteasca pe tertii dobanditori de buna-credinta, ceea ce nu contravine dispozitiilor art. 44 alin. (1) din Constitutie.
Avocatul Poporului a considerat ca prevederile art. III alin. (24) din Legea nr. 169/1997 sunt constitutionale, sens in care invoca jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale, si anume deciziile nr. 517/2007, nr. 746/2008, nr. 1.216/ 2008 si nr. 624/2011.

Examinand exceptia, Curtea constata ca s-a mai pronuntat asupra unor critici similare, in acest sens, fiind, de exemplu, Decizia nr. 517 din 29 mai 2007, publicata in M. Of. nr. 423/2007, sau Decizia nr. 746/2008, publicata in M. Of. nr. 569/2008, prin care a statuat ca prevederile art. III alin. (24) din Legea nr. 169/1997 nu contravin normelor constitutionale invocate.

Astfel, Curtea a retinut ca prin prevederile de lege criticate “legiuitorul nu a adus atingere drepturilor castigate in mod legal, ci a statuat, prin norme imperative, ca actele de reconstituire si constituire a dreptului de proprietate, emise in conditii ilegale, sunt lovite de nulitate absoluta. Efectul nulitatii absolute de repunere in situatiile anterioare deschide posibilitatea celor indreptatiti sa beneficieze de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. […] In situatia in care respectivele titluri de proprietate au intrat in circuitul civil prin acte de vanzare-cumparare succesive sau in alt mod, fostul proprietar se va adresa justitiei pentru constatarea nulitatii absolute a titlului initial, potrivit art. III din Legea nr. 169/ 1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1990.

Insa, in aceste cazuri, dispozitiile legale aplicabile nu trebuie sa creeze o stare de instabilitate a raporturilor juridice si sa aduca atingere drepturilor castigate in temeiul legilor mentionate anterior, ce au reglementat regimul reconstituirii si constituirii dreptului de proprietate funciara. De aceea, legiuitorul a instituit o exceptie de la regula reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor pe vechile amplasamente, reglementand obligatia persoanei care a vandut terenul pe baza titlului constatat nul de a remite pretul actualizat fostului proprietar ramas fara teren.

De altfel, optiunea legiuitorului de a-i prefera pe subdobanditorii de buna-credinta ai instrainarilor succesive nu vine in contradictie cu spiritul Legii nr. 18/1991, si anume cu caracterul reparator consacrat de aceasta, intrucat, in situatia in care restituirea in natura nu mai poate opera, devin aplicabile dispozitiile referitoare la remiterea pretului actualizat.”
Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atat solutia, cat si considerentele cuprinse in deciziile mentionate isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost respinsa, ca neintemeiata, prin Decizia CCR nr. 743/2012, publicata in M. Of. nr. 789/2012.

Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 Sus  
 

 Interventii ale Tribunei economice
     in sprijinul managerilor si specialistilor

Drepturile si obligatiile contribuabililor
– pe timpul desfasurarii inspectiei fiscale –

Mihai ROMAN

In sistemul fiscal romanesc, bazat pe autoimpunere, principala obligatie ce revine contribuabililor o constituie declararea si plata impozitelor, taxelor si contributiilor sociale pe care acestia le datoreaza bugetului general consolidat, administrat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala.
Inspectia fiscala este o parte a sistemului nostru fiscal declarativ, avand ca scop verificarea bazelor de impunere, a legalitatii si conformitatii declaratiilor fiscale, corectitudinii si exactitatii indeplinirii obligatiilor de catre contribuabili, respectarii prevederilor legislatiei fiscale si contabile, precum si stabilirea diferentelor obligatiilor de plata si a accesoriilor aferente acestora.

Potrivit art. 7 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, inainte de inceperea inspectiei fiscale contribuabilul va fi informat despre drepturile si obligatiile pe care le are in timpul desfasurarii inspectiei fiscale, prin Carta drepturilor si obligatiilor contribuabililor pe timpul desfasurarii inspectiei fiscale, care ii va fi transmisa o data cu avizul de inspectie fiscala.
Carta drepturilor si obligatiilor contribuabililor pe timpul desfasurarii inspectiei fiscale a fost aprobata prin Ordinul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 713/ 2004, publicat in Monitorul Oficial nr. 977/25.10.2004.

Drepturi
Dreptul de a fi instiintat despre actiunea de inspectie fiscala

Inaintea desfasurarii inspectiei fiscale veti fi instiintat despre aceasta actiune printr-un aviz de inspectie fiscala, care va fi transmis, in scris, de organul fiscal, astfel:
– cu 30 de zile inainte de inceperea actiunii de inspectie fiscala, pentru marii contribuabili;
– cu 15 zile inainte de inceperea actiunii de inspectie fiscala, pentru ceilalti contribuabili.
Prin avizul de inspectie fiscala veti fi instiintat cu privire la:
– organul de inspectie fiscala care va efectua inspectia fiscala;
– temeiul juridic al inspectiei fiscale;
– data de incepere a inspectiei fiscale;
– obligatiile fiscale si perioadele ce urmeaza a fi supuse inspectiei fiscale;
– posibilitatea de a solicita amanarea datei de incepere a inspectiei fiscale.
In cazul in care inspectia fiscala are un caracter inopinat, se desfasoara in vederea solutionarii unor cereri ale dumneavoastra sau in cazul unor actiuni indeplinite ca urmare a solicitarii unor autoritati, potrivit legii, transmiterea avizului de inspectie fiscala nu este obligatorie.

Dreptul de a fi verificat numai pentru impozitele, taxele si contributiile sociale aflate in cadrul termenului de prescriptie
Organul de inspectie fiscala poate verifica situatia dumneavoastra in cadrul termenului de prescriptie. Termenul de prescriptie a dreptului organului fiscal de a stabili obligatii fiscale este de cinci ani, cu exceptia cazului cand legea dispune altfel.

Dreptul de a solicita modificarea datei de incepere a inspectiei fiscale
Amanarea datei de incepere a inspectiei fiscale se poate solicita, o singura data, pentru motive justificate.
In acest caz vi se va comunica data la care a fost reprogramata inspectia fiscala.

Dreptul de a fi verificat o singura data pentru fiecare impozit, taxa sau contributie sociala si pentru fiecare perioada supusa verificarii/impozitarii
Inspecfiia fiscala se efectueaza o singura data pentru fiecare impozit, taxa sau contributie sociala si pentru fiecare perioada supusa verificarii/impozitarii.
Totusi, in cazul in care, de la data incheierii inspectiei fiscale si pana la data implinirii termenului de prescriptie, apar date suplimentare, necunoscute organelor de inspectie fiscala la data efectuarii verificarilor, sau erori de calcul care influenteaza rezultatele acestora, conducatorul inspectiei fiscale competent poate decide reverificarea unei anumite perioade.

Dreptul de a solicita legitimarea organelor de inspectie fiscala
La inceperea inspectiei fiscale, organul de inspectie fiscala este obligat sa prezinte contribuabilului legitimatia de inspectie fiscala si ordinul de serviciu semnat de conducatorul activitatii de inspectie fiscala. Inceperea inspectiei fiscale trebuie consemnata in Registrul unic de control.

Dreptul ca activitatea dumneavoastra sa fie cat mai putin afectata pe timpul desfasurarii inspectiei fiscale
Organele de inspectie fiscala au obligatia sa exercite activitatea de inspectie fiscala in asa fel incat sa afecteze cat mai putin desfasurarea activitatilor dumneavoastra curente si sa utilizeze eficient timpul destinat inspectiei fiscale.

Dreptul de a fi informat
Pe parcursul desfasurarii inspectiei fiscale veti fi informat asupra constatarilor rezultate din inspectia fiscala.

Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Adevaratele si falsele probleme ale Marii Britanii

dr. Emilian M. Dobrescu

Potrivit organizatiei bancare TheCityUK, Londra este cel mai mare centru pentru tranzactii valutare, imprumuturi bancare transfrontaliere si tranzactii cu instrumente derivate, unde opereaza 251 de banci straine si mai multe companii internationale decat in oricare alt centru financiar, inclusiv New York si Frankfurt. 

Inceputul sfarsitului ratingului maxim
La jumatatea lunii martie 2012, Agentia de evaluare financiara Fitch Ratings a confirmat ratingul AAA, atribuit Marii Britanii pentru imprumuturile pe termen lung in valuta si cel pentru imprumuturile pe termen lung in moneda locala, dar a revizuit perspectiva de la stabila la negativa1. Afirmarea ratingului AAA atribuit Marii Britanii reflecta progresele realizate de aceasta tara in reducerea deficitului bugetar structural si credibilitatea efortului de consolidare fiscala. Ratingul Marii Britanii, ca si al oricarei alte tari este sprijinit de economia diversificata si flexibila, precum si de stabilitatea politica si sociala. Ratingul suveran al Marii Britanii beneficiaza, de asemenea, de flexibilitatea macroeconomica si financiara, ce deriva din politica monetara independenta si statutul lirei sterline de moneda de rezerva pe plan international.

Fitch Ratings a avertizat cu acest prilej ca deficitul bugetar structural al Regatului Unit este al doilea ca marime din lume, fiind depasit doar de cel al SUA, iar gradul de indatorare este semnificativ peste media statelor cu rating AAA, desi in linii mari este in linie cu cel al Frantei si Germaniei. Fitch a apreciat ca planul guvernului de reducere a deficitului este credibil si a anuntat ca asteapta ca viitorul proiect de buget sa reafirme angajamentul guvernului fata de continuarea procesului de consolidare fiscala.

Comitetul de politica monetara al Bancii Angliei (BoE) a injectat in februarie 2012 inca 50 miliarde de lire sterline (79 miliarde de dolari) in sistemul financiar, ca parte a eforturilor de a sprijini redresarea fragila a economiei Marii Britanii. In aceste conditii, nu se stie pana cand Marea Britanie va mai beneficia de ratingul de top AAA din partea tuturor celor trei mari agentii de rating. Guvernul Marii Britanii intentioneaza sa forteze bancile sa separe operatiunile lor de retail de cele de investitii, mult mai volatile. Expertii sustin ca separarea diviziilor de retail de diviziile de investitii ar face bancile mai stabile si ar preveni repetarea unei crize financiare asemanatoare cu cea din 2008, iar altii argumenteaza ca o astfel de decizie ar putea afecta competitivitatea regatului in sectorul bancar.

A fi sau a nu fi in UE
Cancelarul german, Angela Merkel, a pledat pe 7 noiembrie 2012 pentru „ancorarea“ Marii Britanii in cadrul Uniunii Europene, inainte de a se deplasa la Londra pentru discutii sensibile in legatura cu bugetul european pentru perioada 2014-2020:2 „Vreau sa ma exprim foarte clar: doresc o Mare Britanie puternica in cadrul UE“, a declarat Angela Merkel in fata deputatilor europeni reuniti la Bruxelles, adaugand ca va face „totul“ in acest sens. Deputatul european eurosceptic Nigel Farage ii solicitase anterior cancelarului german ca, in cadrul intrevederii pe care urma sa o aiba cu premierul britanic, David Cameron, sa ii comunice acestuia ca a sosit timpul pentru un „divort pe cale amiabila“ intre Marea Britanie si UE.

„Nu imi pot imagina ca Marea Britanie sa nu fie in Europa“, a afirmat cu tarie Angela Merkel, reamintind rolul jucat de aceasta tara in lupta impotriva regimului nazist: „Cred ca este un lucru bun si pentru Marea Britanie ca sa fie in Europa“, a adaugat ea. Ministrul britanic de externe, William Hague, declara la sfarsitul lui octombrie 2012, la Berlin, ca „nemultumirea opiniei publice din Marea Britanie fata de UE nu a fost niciodata atat de mare“, exprimand refuzul Londrei de a se integra mai mult in Europa, dupa cum doreste Germania.

„Britanicii se intereseaza numai de interesele lor eonomice, nimic in plus“, spunea Jaques Delors, intr-un interviu acordat cotidianului Handelsblatt pe 28 decembrie 2012. Fostul presedinte al Comisiei Europene a invitat Regatul Unit sa paraseasca Uniunea Europeana si i-a sugerat o alta forma de parteneriat, cum ar fi cea a Spatiului Economnic European sau un acord de liber schimb“. Vechiul responsabil socialist francez pledeaza pentru mai multa integrare politica in sanul UE, in timp ce primul ministru britanic, sub presiunea euroscepticilor, reclama inversul: David Cameron doreste pentru tara sa, care se gaseste in Uniune din 1972, dar nu in Zona Euro ãun nou acord“, care sa comporte o procedura de neparticipare la problemele cheie. Cunoscand aceasta, Jacques Delors se intreaba retoric: „Regatul Unit este strategic si economic important, dar cum sunt atunci India si China?“.

Britanicii ar alege sa paraseasca UE daca referendumul promis de primul ministru David Cameron pana in 2017 ar fi organizat astazi, arata un sondaj realizat pe un esantion format din 2.000 de britanici. Potrivit acestui prim sondaj, 40% din persoanele chestionate ar vota „pentru“ iesire si 37% ar accepta sa ramana.

Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 Sus  
 

Interventii ale Tribunei economice
    in sprijinul managerilor si specialistilor

Prin legea nr. 372/2005 s-a infiintat o noua profesie libera

autor V. Greaceanu

In Monitorul Oficial nr. 1.144/19.12.2005 a fost publicata Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, care a fost modificata prin O.U.G. nr. 14/2009 si prin Legea nr. 159/2013 (M. Of. nr. 283/ 20.05.2013).

Prevederile legii se aplica de la 1 ianuarie 2011.
Scopul legii este promovarea masurilor pentru cresterea performantei energetice a cladirilor si certificarea energetica a cladirilor si a unitatilor acestora si inspectia sistemelor de incalzire si a sistemelor de climatizare din cladiri dupa lucrari de renovare majora sau in cazul instalarii/ inlocuirii/modernizarii sistemelor tehnice ale cladirilor.
Cine face aceste operatiuni de certificare si inspectia sistemelor de incalzire? Ne raspunde cap. X “Experti independenti” din Legea nr. 372/2005 si art. 3 pct. 23 si 24 din aceeasi lege, modificat prin art. I pct. 4 din Legea nr. 159/2013, care defineste persoanele care executa aceste lucrari, si anume:

Cap. X. Experti independenti
Art. 19. – (1) Auditul energetic al cladirii si elaborarea certificatului se realizeaza de catre auditori energetici pentru cladiri, atestati conform legislatiei in vigoare.
(2) Expertizarea sistemelor de incalzire ale cladirilor se realizeaza de catre experti tehnici, atestati conform legislatiei in vigoare.
Art. 20. – Auditorii energetici pentru cladiri si expertii tehnici atestati isi desfasoara activitatea ca experti independenti, persoane fizice autorizate sau ca angajati ai unor persoane juridice, conform legislatiei in vigoare.”
Art. 3. Definitii […]
23. auditor energetic pentru cladiri – persoana fizica atestata de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, care are dreptul sa realizeze auditul energetic pentru cladiri/ unitati de cladire si sa intocmeasca certificatul de performanta energetica si raportul de audit energetic. Auditorul energetic pentru cladiri este specialistul care isi desfasoara activitatea ca persoana fizica autorizata sau ca angajat al unor persoane juridice, conform prevederilor legale in vigoare;
24. expert tehnic atestat – persoana fizica atestata de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice potrivit prevederilor Legii nr.10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare, pentru specialitatea instalatii de incalzire-climatizare, in conformitate cu reglementarea tehnica «Indrumar pentru atestarea tehnico-profesionala a specialistilor cu activitate in constructii», aprobata prin Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 777/2003, cu modificarile si completarile ulterioare. Expertul tehnic atestat este specialistul care are dreptul sa realizeze inspectii, din punct de vedere energetic, ale sistemelor de incalzire si/sau de climatizare si sa intocmeasca rapoarte de inspectie pentru acestea. Expertul tehnic atestat isi desfasoara activitatea ca persoana fizica autorizata sau ca angajat al unor persoane juridice, conform prevederilor legale in vigoare.”

Conform art. 13 din Legea nr. 372/2005, completat prin Legea nr. 159/2013, certificatul de performanta energetica este valabil 10 ani de la data emiterii si se elibereaza pentru cladirile din categoriile prevazure la art. 7 alin. (1) si unitatile acestora – unde la lit. b) sunt blocurile de locuinte –, care se construiesc, sunt vandute sau inchiriate sau sunt supuse renovarii majore care poate modifica consumurile energetice si atunci valabilitatea curge de la data renovarii. Certificatul este eliberat proprietarului, iar proprietarul il pune, dupa caz, la dispozitia potentialului cumparator sau chirias, conform metodologiei de la art. 131 introdus prin Legea nr. 159/2013.

Afisarea certificatului se face numai in cazul cladirilor aflate in proprietatea/administrarea autoritatilor publice, a cladirilor in care functioneaza institutii care presteaza servicii publice sau a cladirilor definite ca fiind de interes sau de utilitate publica, in sensul prezentei legi (art. 14, modificat prin Legea nr. 159/2013).

Nerespectarea obligatiei de afisare a certificatului se sanctioneaza cu amenda de la 500 la 1000 de lei.
Dupa cum se vede, Legea nr. 372/2005 a mai introdus o categorie de persoana fizica independenta, cea de auditor energetic atestat, pe langa cea de expert tehnic atestat, care exista din anul 1995.

Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 Sus  
 

 Interventii ale Tribunei economice
     in sprijinul managerilor si specialistilor

Dialogul social acumuleaza tensiuni

 

Criza economica actuala reprezinta un impediment major pentru dialogul dintre reprezentantii lucratorilor si ai angajatorilor si guverne, conform unui raport publicat de Comisia Europeana. Raportul arata ca reformele guvernamentale recente nu au fost intotdeauna insotite de un dialog social pe deplin eficient, ducand la relatii de munca din ce in ce mai conflictuale in Europa.

László Andor, comisarul european pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune a declarat: „Dialogul social este supus unei presiuni din ce in ce mai mari in contextul actual al scaderii cererii macroeconomice, majorarilor fiscale si reducerii cheltuielilor publice. Trebuie sa consolidam rolul partenerilor sociali la toate nivelurile pentru a iesi din aceasta criza si pentru a mentine beneficiile modelului social european. Un dialog social bine structurat este, de asemenea, indispensabil pentru a raspunde provocarii pe care o reprezinta schimbarile demografice si pentru a avea conditii de lucru mai bune si o mai mare coeziune sociala. Trebuie consolidat dialogul social in statele membre din Europa Centrala si de Est, unde acesta este, in prezent, mult mai slab.”

Asigurarea viabilitatii reformelor
Implicarea reprezentantilor lucratorilor si angajatorilor („partenerii sociali”) in reformele guvernamentale este esentiala, pentru ca solutiile gasite prin dialog social tind sa se bucure de o mai larga acceptare in cadrul societatii, sa fie mai usor de pus in practica si mai putin de natura sa dea nastere unui conflict. Prin urmare, acordurile consensuale care implica partenerii sociali contribuie la asigurarea viabilitatii pe termen lung a reformelor economice si sociale.
Un dialog social bine structurat poate contribui in mod eficient la stabilitatea economica a Europei. De altfel, tarile in care dialogul social este bine stabilit si sistemele relatiilor de munca sunt puternice sunt, in general, cele in care economia si societatea dau dovada de o mai mare rezilienta, iar presiunea exercitata este mai mica. Potentialul de solutionare a problemelor pe care il are dialogul social poate contribui la depasirea crizei actuale. Noul raport ilustreaza modul in care rezultatele dialogului social european pot aduce o schimbare reala in viata profesionala a europenilor, de exemplu in ceea ce priveste imbunatatirea sanatatii si sigurantei la locul de munca si a conditiilor de munca.

Sectorul public – cel mai vulnerabil
Avand in vedere reducerea cheltuielilor publice in multe state membre, raportul se concentreaza asupra relatiilor de munca din sectorul public: administratia publica, educatia si asistenta medicala. Guvernele au stabilit o lista a prioritatilor in ceea ce priveste castigurile de eficienta in domeniul restructurarii sectorului public. In unele tari, acest proces a continuat, cu o abordare mai echilibrata si mai putine conflicte, pastrandu-se o marja de manevra pentru solutii convenite colectiv intre sindicate si sectorul public. In altele, metodele alese pentru punerea in aplicare a deciziilor au exclus adesea utilizarea dialogului social. Aceasta tendinta nu se limiteaza la tarile care beneficiaza de asistenta financiara din partea UE si a Fondului Monetar International. In consecinta, in multe state membre, majorarile fiscale si reducerea cheltuielilor publice au declansat un val de conflicte de munca si au subliniat natura contestata a unora dintre masurile de reforma care nu faceau obiectul dialogului social.

Europa Centrala si de Est
De asemenea, raportul analizeaza in detaliu stadiul dialogului social in Europa Centrala si de Est. Desi exista o mare diversitate intre tarile din regiune, toate acestea, cu exceptia Sloveniei, au sisteme ale relatiilor de munca slabe si fragmentate. De fapt, unele reforme submineaza implicarea partenerilor sociali in introducerea unor schimbari. Raportul arata ca revitalizarea sistemelor nationale de relatii de munca in scopul de a promova si de a restabili consensul este esentiala pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a reformelor economice si sociale in curs de desfasurare.
Alte aspecte examinate in cadrul raportului includ implicarea partenerilor sociali in reformele sistemului de somaj si pensii si in tranzitia spre o economie mai durabila si mai putin dependenta de combustibilii fosili. In timp ce in tari precum Belgia, Franta, fiarile de Jos si Spania sindicatele au fost implicate in procesul de reforma a sistemului de pensii, in alte tari rolul partenerilor sociali a fost minim, ducand la conflicte. In ceea ce priveste schimbarile climatice, raportul prezinta informatii conform carora activitatile partenerilor sociali in acest domeniu se intensifica si ca acestia sprijina din ce in ce mai mult agenda ecologica.

Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 Sus  
 

 Interventii ale Tribunei economice
     in sprijinul managerilor si specialistilor

Impozitare veniturilor din agricultura, silvicultura si piscicultura

autor V. Greceanu

Incepand cu 1 februarie 2013 se introduce in Codul fiscal cap. VII1 privind impozitarea “Veniturilor din activitati agricole, silvicultura si piscicultura” cu trei articole, art. 71 – 74 (vezi O.G. nr. 8/2013 – M. Of. nr. 54/23.01.2013 si H.G. nr. 84/2013 – M. Of. nr. 136/14.03.2013):
– art. 71 “Definirea veniturilor”;
– art. 72 “Venituri neimpozabile”;
– art. 73 “Stabilirea venitului anual din activitati agricole pe baza de norma de venit”;
– art. 74 “Calculul si plata impozitului aferent veniturilor din activitati agricole”.

Veniturile din activitati agricole [alin. (1)] cuprind veniturile obtinute individual sau intr-o forma de asociere, din:
a) cultivarea produselor agricole vegetale;
b) exploatarea pepinierelor viticole, pomicole si altele asemenea;
c) cresterea si exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animala, in stare naturala.

* Veniturile din silvicultura si piscicultura reprezinta veniturile obtinute din recoltarea si valorificarea produselor specifice fondului forestier national, respectiv a produselor lemnoase si nelemnoase, precum si cele obtinute din exploatarea amenajarilor piscicole.

Veniturile din silvicultura si piscicultura se supun impunerii potrivit regementarilor din cap. II “Venituri din activitati independente”, al titlului III “Impozitul pe venit”. Venitul net anual se determina in sistem real, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla.

Veniturile obtinute din valorificarea produselor preva-zute la alin. (1) in alta modalitate decat in stare naturala reprezinta venituri din activitatile independente pe care le reprezinta.

* Potrivit pct. 149 din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin H.G. nr. 44/ 2004, veniturile din activtati agricole realizate individual sau intr-o forma de asociere fara personalitate juridica, stabilite pe baza normelor de venit, se supun impunerii, potrivit prevederilor art. 73 cap. VII titlul III din cod, si cuprind veniturile rezultate din cultivarea terenurilor, cresterea si exploatarea animalelor detinute cu orice titlu, inclusiv cele luate in arenda. Veniturile din activitati agricole pentru care sunt stabilite norme de venit conform art. 73, sunt impozabile, indiferent daca nu se face dovada valorificarii produselor.

* Produsele vegetale cuprinse in grupele pentru care venitul se stabileste pe baza normelor de venit sunt prevazute in Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultura din Romania, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale. In cadrul grupei de produse vegetale-leguminoase intra:
a) mazare pentru boabe;
b) fasole pentru boabe;
c) bob;
d) linte;
e) naut;
f) lupin.

* Grupele de produse animale pentru care venitul se stabileste pe baza normelor de venit sunt:
1. vaci si bivolite:
* vaci – femele din specia taurine care au fatat cel putin o data;
* bivolite – femele din specia bubaline care au fatat cel putin o data;
2. ovine si caprine:
* oi – femele din specia ovine care au fatat cel putin o data;
* capre – femele din specia caprine care au fatat cel putin o data;
3. porci pentru ingrasat – porci peste 35 kg, inclusiv scroafele de reproductie;
4. albine – familii de albine;
5. pasari de curte – totalitatea pasarilor din speciile gaini, rate, gaste, curci, bibilici, prepelite.

* La incadrarea veniturilor din activitati agricole in limitele stabilte pentru fiecare grupa de produse vegetale sau grupa de animale vor fi avute in vedere suprafetele/capetele de animal insumate in cadrul grupei respective din care se vor scadea suprafetele/capetele care nu se impun conform art. 72 si diferenta se va inmulti cu norma de venit de la art. 73 si cu cota de impozit de 16% si se obtine impozitul anual de platit (exemple sunt prezentate la pct. 1494 din norme).

* Conform pct. 1495 sunt considerate in stare naturala produsele agricole vegetale obtinute dupa recoltare, precum si produsele de origine animala: lapte, lana, oua, piei crude, carne in viu si carcasa, miere si alte produse agricole definite potrivit legislatiei in materie, precum si altele asemenea. Preparatele din lapte si din carne sunt asimilate produselor de origine animala obtinute in stare naturala. Norma de venit stabilita la art. 73 din cod include si venitul realizat din instrainarea produselor vegetale, a animalelor si a produselor de origine animala, in stare naturala.

* Modificarea structurii suprafetelor destinate productiei vegetale/numarului de capete de animale/ familiilor de albine, intervenita dupa data de 25 mai cand se depune declaratia de venit pentru anul in curs la organul fiscal conform art. 74, nu conduce la ajustarea normelor de venit, respectiv a venitului anual impozabil, fiindca informatiile cuprinse in declaratie vizeaza cantitatile detinute la data de 25 mai. In situatia acestor modificari contribuabilul poate depune o noua declaratie pentru anul in curs, pana la data de 25 mai a anului respectiv, in afara declaratiei prevazute la art. 74 alin. (2).

      Invitatie la dialog

     Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 Sus  
 

 Interventii ale Tribunei economice
     in sprijinul managerilor si specialistilor

CEDO despre noua reglementare a retrocedarilor

 

La 5 aprilie 2013, autoritatile romane au avut consultari aprofundate cu Serviciul de punere in aplicare a deciziilor si cu Grefa Curtii europene a drepturilor omului. Consultarile au vizat proiectul de lege elaborat de autoritatile romane ca raspuns la decizia pilot Maria Atanasiu si altii, in vederea remedierii disfunctiunilor in mecanismul de despagubire sau restituire a bunurilor nationalizate in Romania.

Documentul, din care prezentam extrase, contine evaluarea proiectului de lege adus spre analiza, precum si o sinteza a concluziilor de pe urma discutiilor pe punctele dezbatute prin aceasta evaluare.
Opiniile exprimate in acest document nu implica raspunderea nici din partea Comitetului Ministrilor, nici din partea Curtii europene.
In urma consultarilor avute la CEDO, Guvernul roman a obtinut avizul Parlamentului pentru aprobarea Legii cu nr. 165/2013, publicata in M. Of. nr. 278/17.05.2013 – N. red.

Aceasta traducere nu este oficiala, a fost realizata de redactia EAL, ca material de lucru si nu poate fi citata sau invocata ca un document tradus oficial.

[…]

VI. Concluzii
Din comentariile prezentate in raport reiese ca proiectul de lege a ridicat un numar semnificativ de probleme si intrebari, de natura sa impiedice validarea noului mecanism de catre Comitetul ministrilor, in cadrul procedurii de executare a deciziei pilot, precum si de catre Curtea europeana, in cadrul viitorului tratament al cazurilor cu aceeasi problematica generala.

* Unul din punctele slabe ale proiectului de lege, subliniat in acest document, este acela ca solutiile avute in vedere nu au coerenta legat de situatia din teren, astfel cum aceasta a fost expusa anterior, de catre autoritati in fata Curtii europene si a Comitetului de Ministri. Sub acest aspect, se asteapta ca autoritatile romane sa prezinte Curtii europene si Comitetului de Ministri, si sa reia in expunerea de motive a proiectuolui de lege, clarificarile necesare de natura sa permita evidentierea viabilitatii solutiilor.

* Alte puncte slabe ale proiectului tin de durata avuta in vedere pentru aplicarea masurilor prevazute de noua lege (si care pot ajunge pana in 2029), dublata de complexitatea mecanismului propus. Pentru a remedia aceste aspecte, autoritatile romane sunt incurajate sa ia in considerare solutiile urmatoare:
– scurtarea considerabila a duratei de solutionare a dosarelor, prin alocarea – catre autoritatile competente – de mijloace financiare si umane suplimentare, necesare, in vederea finalizarii cercetarii cererilor in 12 – 18 luni si/sau deschiderea imediata a accesului la indemnizatii pecuniare (fara a se trece prin procedura vanzarilor la licitatie), cel putin in favoarea anumitor categorii de solicitanti, categorii care ar trebui sa fie precizate in proiectul de lege (cei carora li s-au atribuit un numar limitat de puncte, cei care au deja o anumita varsta etc.)

Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 Sus  
 

 Interventii ale Tribunei economice
     in sprijinul managerilor si specialistilor

Decalaje intre tarile central si est-europene

autor dr. Emilian M. DOBRESCU

O falie separa nordul prosper al Europei de sudul mai tulbure al regiunii. Criza a marcat diferente tot mai mari intre tarile din Europa de Vest, Centrala si de Est. Desi au in comun un trecut comunist, perioada de peste doua decenii de la restaurarea democratiei si a economiei de piata a facut ca tarile din Europa Centrala si de Est sa se deosebeasca destul de mult intre ele. O falie separa nordul de succes al regiunii – Polonia, Republica Ceha si Slovacia – de un sud mult mai tulbure. Acest lucru este valabil pentru orice domeniu, de la nivelul de coruptie la rezistenta institutiilor democratice si soliditatea politicii fiscale si se poate vedea si in sectorul proprietatilor.

„Cand vorbim despre Europa Centrala, vorbim despre Polonia, Republica Ceha si Slovacia“, spune stefan Aumann, partener la Peakside Capital, care administreaza proprietati in valoare de 2 miliarde de euro in Germania si fostele state comuniste din Europa Centrala si de Est (ECE). „Ungaria este destul de diferita de cele trei. Bulgaria si Romania sunt mai dificile si au mai putine lichiditati, pentru a nu mai mentiona riscul suplimentar“, a adaugat el.

Tarile Europei Centrale si de Est si „falia Huntington“
„Polonia nu se afla in aceeasi „galeata“ cu Republica Ceha, Ungaria, Romania si Bulgaria“, spune Adrian Karczewicz, director de investitii la Echo Investment, un dezvoltator polonez si manager de proprietate. Sectorul imobiliar din Europa Centrala si de Est a scazut in continuare in 2012, in contextul in care regiunea a fost afectata de criza din zona euro, care a lovit dorinta bancilor de a finanta dezvoltarea sau creditele ipotecare, precum si apetitul pentru risc al investitorilor de a veni cu cash pentru construirea de centre de birouri si comerciale. Speranta este ca economiile regionale ar putea incepe sa se redreseze la sfarsitul anului 2013, precum si in 2014.

Dintre toate tarile din regiune, Polonia este inca in top. Si-a facut o reputatie internationala, fiind singura tara a UE care nu a cazut in recesiune in 2009 si a continuat sa performeze, desi economia sa a incetinit in in prima parte din 2013. Interesul investitorilor s-a redus in 2012. Tarile ECE au atras in 2011 numai 3,7 miliarde de euro din vanzari, din cele 6,3 miliarde de euro raportate; din acest total, Polonia a atras 2,8 miliarde de euro. „Am fost intotdeauna de parere ca Polonia este o propunere de investitie mai buna decat tarile vecine din ECE“, spune Ben Habib, director executiv al First Property Group, un investitor in proprietati comerciale. Exista insa semne de schimbare a sentimentului, cu o crestere in noi investitii din Republica Ceha si Ungaria, in primul trimestru al anului 2013.

Polonia a urcat in clasamentul investitorilor si capitala ei, Varsovia, este vazuta ca fiind la fel de atractiva ca orase vest-europene de prima marime. Praga este, de asemenea, pe radarul investitorilor. Motivul este ca aceste orase dispun de lichiditati, permitand astfel investitorilor confortul unei iesiri din aceste tari in cazul in care criza globala se agraveaza. Acest lucru este mai greu de facut pe pietele mai slab tranzactionate din sudul ECE.

Polonia a atras 460 de milioane de euro in logistica si investitii industriale in 2012, mai mult decat restul regiunii. In aceeasi perioada, Republica Ceha, care a fost in recesiune pentru cea mai mare parte a anului 2012, a obtinut numai 15 milioane euro in investitii industriale si logistice, fata de 385 milioane euro cu un an inainte, potrivit Jones Lang LaSalle, grup care administreaza proprietati. Potrivit aceluiasi grup imobiliar, doar 12% din spatiul in constructie este realizat pe o baza speculativa in Polonia. In Republica Ceha, doar 8% din 196.000 mp de spatii industriale in constructie sunt construite pe baza speculativa. „Economia tulbure“ a Ungariei nu a inregistrat nici o investitie industriala in 2012. Putine constructii noi sunt in desfasurare.

Dezvoltarea speculativa pare sa se fi oprit in Romania, unde exista o lipsa de credit pentru a finanta noi proiecte de dezvoltare, potrivit companiei de consultanta Cushman & Wakefield. Un singur sistem industrial a fost finalizat in zona Bucuresti, in 2012. Aici exista 144.000 mp in constructie, stimulati de progresele inregistrate in finalizarea a doua autostrazi principale ale Romaniei, care vor imbunatati legaturile sale cu Europa de Vest.

Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 Sus  
 

 Interventii ale Tribunei economice
     in sprijinul managerilor si specialistilor

Mituri si tendinte pe piata muncii

autor Iulian POPESCU

IN contextul efectelor inertiale ale crizei economice cu efecte vizibile inclusiv in piata muncii, multe companii au operat si inca opereaza reduceri semnificative de bugete alocate salariatilor. Totusi, unele organizatii cu viziune pe termen lung nu renunta la investitia in pastrarea sau angajarea oamenilor performanti.
Practica companiilor performante arata ca  pe timp de criza se prefera promovarea oamenilor din interiorul companiei. In ultima vreme, persista cateva mituri despre aceasta piata pe care le vom combate in continuare, cu studii de profil si realitatea din „arena” muncii.

Mituri despre piata muncii

Sa incercam sa demolam un prim mit: cum sunt ofertati specialistii rari. Pentru cati bani in plus pleaca la alta companie. In realitate, companiile ofera specialistilor rari maximum 30% peste cat castiga, ca sa plece de la actualul loc de munca si sa vina sa munceasca pentru ei.

Informatia ne-a fost oferita  de un  jucator de top in piata de executive search din Romania. Informatia darama mitul conform caruia „specialistii rari din piata schimba angajatorul pentru foarte multi bani”. O mutare la un alt job similar intr-o alta companie se face, de regula, pentru o crestere salariala de circa 15-20%, uneori si 30%, dar foarte rar pentru mai mult.

De regula, sunt ofertati in practica cu minimum 10%, ideal 20% peste salariul fix castigat in acel moment. Cu cateva exceptii. Nu este realist ca angajatii (n. red. specialistii rari) sa astepte cresteri de salariu odata cu mutarea (intr-o alta companie), de peste 30%, in principiu. Decat daca include relocari de domiciliu, familie, mediu extrem de greu cu program foarte prelungit etc., depinde, dar, in medie, aceasta este piata din punct de vedere al practicii, nu numai in Romania, ci in general.

* Mit fals: headhunterul ofera candidatului peste cat e dispus angajatorul sa-l plateasca. Headhunterii nu pot oferi mai mult decat aloca angajatorii pentru ei. Firmele de recrutare nu genereaza in sine  o piata a salariilor, intrucat nici nu ar avea cum. Sunt doar intermediari in acest proces. De foarte multe ori  auzim fabulatia  aceasta cum ca headhunterii ridica artificial ofertele salariale. Nu este asa! O declara chiar firmele de recrutare insele.

* Cu toate ca sunt rari, angajatorii cauta performerii cu pretentii salariale modeste. Din cauza presiunii pe costuri, dar si a necesitatii de a supravietui in acest mediu dificil de business, angajatorii vor cei mai stabili, cei mai de incredere, cei mai experimentati, cei mai flexibili, cei mai „imposibil” de gasit oameni, dar cu cele mai mici pretentii salariale.

* Expertiza nu e de ajuns. Angajatorii cauta generali de criza. In acest moment in Romania se cauta lideri, oameni dinamici, capabili sa genereze rezultate rapide, sa actioneze rapid, sa isi asume riscuri calculate si sa nu piarda timpul si banii organizatiilor. Se cauta „generali de criza”, razboinici, luptatori, cu un management bine dezvoltat al oamenilor, al riscului si de schimbare.

* Recrutarea si selectia au devenit extrem de usoare, iar candidatii valorosi (si ieftini pe deasupra) sunt foarte accesibili tuturor firmelor. Recrutarea cu siguranta a devenit mai usoara, anunturile de joburi avand chiar si mii de aplicanti. In acest context insa, selectia a devenit un cosmar! Caci sa procesezi atatea aplicatii, in marea lor majoritate putin relevante, nu este tocmai o usurare a muncii unui specialist HR.

Privitor la valoarea ieftina si accesibila, trebuie sa precizam un lucru celor care sunt implicati in recrutare si selectie: ne raportam la o baza de candidati mai mare decat anul trecut! Doar ca acum, unii au devenit mai vizibili recruiterilor care nu au avut acces la ei.

Este interesant ca in conditiile in care invatamantul romanesc este intr-un vadit declin, iar companiile nu investesc mai nimic in dezvoltarea profesionala, asteptam ca o criza sa aduca la suprafata valoarea. Care valoare? Cea pe care cu maxima parcimonie o cream?

Mai mult decat atat, candidatii valorosi, care sunt minoritari, sunt mai prudenti si nu vor sa isi schimbe jobul in conditii economice agitate. La randul lor, candidatii – lupi, care pana acum isi declarau vadit dezinteresul fata de un salariu sau fata de o firma, si-au imbracat haina de miel, incercand (si reusind in ochii mai putin experimentati) sa para altceva decat sunt de fapt.

* Datorita crizei, angajatii sunt foarte motivati si isi fac treaba mai bine. Majoritatea angajatilor este coplesita de informatiile controversate, de disparitia colegilor de birou, de incertitudinea zilei de maine. Spaima si motivatia nu sunt chiar doua lucruri similare: una este sa-ti faci treaba mecanic, de frica si alta este sa muncesti cu adevarat motivat, cu motoarele turate la maximum. Poate ca diferenta este prea subtila la nivel de activitati zilnice ca sa poata fi sesizata, la nivel de rezultate insa devine evidenta.

Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 Sus  
 

 Interventii ale Tribunei economice
     in sprijinul managerilor si specialistilor

Tableta de audit public intern

 

autor Vasile Zecheru

      Problema

      Organizare deficitara a sistemului de control intern/managerial la Ministerul Muncii, Fa-miliei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice (MMFPSV)

      Constatarea

     Verificand modul cum a fost organizat sistemului de control intern / managerial la MMFPSV am identificat documentul intitulat Regulamentul de Organizare si Functionare al Grupului de management, al Grupului pentru Suport Tehnic si al Secretariatului Tehnic pentru dezvoltarea Sistemului de Control Managerial Intern (SCMI) si al Planului Strategic Institutional (PSI) in cadrul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale (prescurtat, in continuare, Regulamentul), aprobat prin ordin de ministru. (http://www. mmuncii.ro/nou/index.php/ro/transparenta/2012-11-07-compartiment-dezvoltare-manageriala?id=2578).
      Titlul documentului transmite intentia de a se formula o reglementare interna valabila pentru trei domenii de activitate, si anume:
* Grupul de management.
* Grupul pentru Suport Tehnic si al Secretariatului Tehnic pentru dezvoltarea Sistemului de Control Managerial Intern (SCMI).
* Planul Strategic Institutional (PSI).
      In contradictie cu titlul, structura documentului nu contine niciun capitol referitor la Planul Strategic Institutional. De altminteri, este absurd si in dezacord cu buna practica sa se stabileasca norme de organizare si functionare pentru un plan strategic (document previzional).
      La alin. (1) al art. 2 din Regulament se stabileste ca „presedintele Grupului de ma-  nagement este secretarul general al ministerului.“ Aceasta prevedere din Regulament este in contradictie cu dispozitiile Legii nr. 234 din 7 decembrie 2010 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern si controlul financiar preventiv si cu acceptiunea generala a Unitatii centrale de armonizare a sistemelor de management financiar si control, potrivit careia conducatorul entitatii publice (ministrul, in cazul nostru) este si seful sistemului de control intern / managerial, aceasta functie fiind, in principiu, nedelegabila si de neimpatit cu o alta persoana.

      Cauze

      Ignorarea principiului unitatii decizionale si de actiune, precum si a prevederilor aplicabile in ceea ce priveste domeniul controlul intern/managerial.

      Consecinte

     Reglementarea interna a structurii de control intern/managerial este nefunctionala si contraperformanta. Dubla subordonare a membrilor structurii de control intern/managerial determina o continua stare potential litigioasa sau chiar posibile acte de indisciplina.
      Confuzii privind subordonarea ierarhica si functionala cu impact nedorit in planul acti-vitatilor curente si al performantei.

      Recomandari

      Revizuirea Regulamentului.
     Separarea Planului Strategic Institutional ca document distinct reprezinta o pro-       blematica diferita ce se impune a fi tratata in categoria documentelor previzionale, si nu in cea a documentelor de organizare.
      Verificarea documentelor organizarii formale pentru a se identifica si alte posibile suprapuneri de competente in scopul revizuirii acestora.

 

Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 Sus  
 

 Interventii ale Tribunei economice
     in sprijinul managerilor si specialistilor


Dreptul de deducere a taxei si conditii pentru refuzarea deducerii

 

„Fiscalitate – Taxa pe valoarea adaugata – A sasea directiva 77/388/CEE – Drept de deducere a taxei aferente intrarilor – Obligatii ale persoanei impozabile – Detinerea unor facturi ilegale sau imprecise – Omiterea unor mentiuni obligatorii – Refuzarea dreptului de deducere – Elemente de proba ulterioare care atesta caracterul real al operatiunilor facturate – Facturi rectificative – Drept la restituirea TVA-ului – Principiul neutralitatii”
Hotararea Curtii a II-a pronuntata in cauza C-271/12, pe 8 mai 2013 (nepublicata) avand ca obiect o cerere de decizie preliminara formulata de Curtea de Apel din Mons (Belgia), prin decizia din 25 mai 2012, primita de Curte la 1 iunie 2012, in procedura Petroma Transports SA, Martens Énergie SA, Martens Immo SA, Martens SA, Fabian Martens, Geoffroy Martens, Thibault Martens, impotriva Statului belgian.

1. Cererea de decizie preliminara priveste interpretarea celei de A sasea directive 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata: baza unitara de evaluare (JO L 145, p. 1), astfel cum a fost modificata prin Directiva 94/5/CE a Consiliului din 14 februarie 1994 (JO L 60, p. 16, denumita in continuare „A sasea directiva”), precum si a principiului neutralitatii.

2. Aceasta cerere a fost formulata in cadrul unui litigiu intre Petroma Transports SA, Martens Énergie SA, Martens Immo SA, Martens SA, precum si domnii F. Martens, G. Martens si T. Martens, care constituie impreuna grupul Martens, pe de o parte, si statul belgian, pe de alta parte, cu privire la refuzul acestuia din urma de a le acorda dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata (denumita in continuare „TVA”) pentru prestari de servicii furnizate in cadrul grupului Martens.
[…]


Cauza principala si intrebarile preliminare
11. Domnii F. Martens, G. Martens si T. Martens sunt avanzi-cauza ai domnului J.-P. Martens, care a exploatat o intreprindere unipersonala cu denumirea „Margaz”. Aceasta a stat la baza dezvoltarii grupului Martens, ale carui societati desfasurau diverse activitati, cum ar fi cumpararea, vanzarea si transportul produselor petroliere, precum si servicii de lucrari imobiliare. Petroma Transports SA era principala societate din cadrul grupului Martens in ceea ce priveste personalul si furniza mai multe servicii celorlalte societati din acest grup. Pentru a reglementa utilizarea personalului in cadrul serviciilor intragrup s-au incheiat anumite contracte. Aceste contracte prevedeau o remunerare a serviciilor mentionate, pe baza orelor prestate de catre personal.

12. In cadrul unor verificari efectuate incepand cu anul 1997, autoritatea fiscala belgiana a contestat, atat in ceea ce priveste impozitele directe, cat si TVA-ul, facturile intragrup si deducerile care rezultau din acestea incepand cu exercitiul financiar 1994, pentru motivul principal ca facturile respective erau incomplete si ca nu se putea stabili ca ele corespundeau unor prestatii reale. Cele mai multe dintre facturile mentionate cuprindeau o suma globala, fara indicarea pretului unitar si a numarului de ore prestate de membrii personalului societatilor prestatoare de servicii, impiedicand orice verificare a exactitatii colectarii taxei de catre autoritatea fiscala.

13. Aceasta a respins astfel deducerile efectuate de societatile destinatare ale serviciilor, intre altele, pentru neconformitatea cu cerintele prevazute la articolul 5 alineatul 1 punctul 6 din Decretul regal nr. 1 si la articolul 3 alineatul 1 punctul 1 din Decretul regal nr. 3 din 10 decembrie 1969 privind deducerile in privinta aplicarii TVA-ului.

14. Ulterior, societatile respective au prezentat informatii suplimentare, insa acestea nu au fost retinute de autoritatea fiscala drept o baza suficienta care sa permita exercitarea deducerii unor diferite sume cu titlu de TVA. Astfel, aceasta autoritate a apreciat ca era vorba fie despre contracte de prestarii de servicii, sub semnatura privata, prezentate tardiv dupa realizarea verificarilor fiscale si dupa comunicarea regularizarilor pe care aceasta autoritate intentiona sa le efectueze, care nu aveau astfel o data certa si nu erau opozabile tertilor, fie despre facturi care au fost completate dupa emiterea lor, in etapa procedurii administrative, in maniera olografa, cu mentiuni referitoare la numarul de ore prestate de membrii personalului, la programul de munca si la natura serviciilor prestate si care, in consecinta, potrivit autoritatii fiscale, erau lipsite de orice forta probatorie.

15. La 2 februarie 2005, Tribunalul de Prima Instanta din Mons a pronuntat mai multe hotarari. Desi, in cazul anumitor facturi, instanta mentionata a dat castig de cauza contribuabilului, aceasta a confirmat si respingerea deducerii TVA-ului in cazul societatilor destinatare ale serviciilor.

16. Ca urmare a unor cereri noi avand ca obiect restituirea taxelor platite de societatile prestatoare de servicii, aceasta instanta a decis sa redeschida dezbaterile. Printr-o hotarare din 23 februarie 2010, Tribunalul de Prima Instanta din Mons s-a pronuntat cu privire la cauzele conexate si a respins cererile de restituire ca nefondate. Societatile prestatoare au declarat apel impotriva hotararii mentionate.

17. In aceste conditii, Curtea de Apel din Mons a hotarat sa suspende judecarea cauzei si sa adreseze Curtii urmatoarele intrebari preliminare:
„1) Un stat membru are dreptul sa refuze deducerea in cazul unor persoane impozabile, destinatare ale unor servicii, care detin facturi lacunare, insa completate prin furnizarea de informatii prin care se urmareste dovedirea caracterului real, a naturii si a valorii operatiunilor facturate (contracte, reconstituirea cifrelor pe baza declaratiilor date la Oficiul National al Securitatii Sociale, informatii cu privire la grupul implicat etc.)?
2) Un stat membru care refuza deducerea in cazul unor persoane impozabile, destinatare ale serviciilor, ca urmare a caracterului imprecis al facturilor nu are obligatia sa constate ca facturile ar fi in egala masura atat de imprecise pentru a permite [plata] TVA-ului? Prin urmare, in vederea garantarii principiului neutralitatii TVA-ului, un stat membru nu are obligatia de a acorda prestatorilor de servicii astfel contestate restituirea TVA-ului care ii fusese platit?”

 

Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 Sus  
 

 Interventii ale Tribunei economice
     in sprijinul managerilor si specialistilor

Reorganizarea serviciilor de business

Majoritatea companiilor globale de top isi reorganizeaza radical structura operationala ca raspuns la criza financiara globala si la consecintele economice ce decurg de pe urma ei – se arata intr-un nou studiu realizat de Ernst & Young.
Raportul Delivering tomorrow’s companies today evidentiaza faptul ca se poate observa aparitia unei noi organizari a serviciilor de business la nivel global, un fel de „noua companie in interiorul companiei“ care combina intr-o singura unitate cat mai multe dintre activitatile fara expunere directa la client, menite sa deserveasca restul afacerii.

Un pas inainte catre schimbare
Orientarea catre organizatiile globale de servicii suport de business reprezinta un pas inainte in schimbarea centrelor de servicii partajate si a solutiilor de outsourcing care au fost implementate de marile multinationale de top in ultimii 20 de ani. 

Conceptul de servicii partajate a fost dominat, la inceput, de serviciile pentru IT si pentru cele financiare, insa s-a extins treptat si pe zona unor alte functii, cum ar fi cea de resurse umane sau de achizitii. In unele cazuri, aceste procese au fost externalizate catre un tert furnizor specializat, insa au existat si companii care au optat sa opereze prin centre proprii de astfel de servicii. Pentru orice varianta s-ar fi optat, principalul obiectiv vizat a fost mutarea operatiunilor de rutina si a proceselor catre specialisti, in speranta ca acestia vor reusi sa le proceseze mai eficient si mai ieftin.

Multe companii s-au bucurat de un real succes in urma unor astfel de solutii, insa in ultimii ani rentabilitatea acestora a inceput sa scada, mai ales din pricina abordarii prea rigide si prea functionale a acestor servicii partajate. Turbulentele economice din pietele din intreaga lume, aparute in urma crizei financiare, au dat lucrurile peste cap, fortand multinationalele sa gaseasca noi cai de operare.
In organizatiile globale de servicii de business, angajatii nu mai au doar roluri strict functionale si concentrate doar pe un segment foarte ingust, ci asista companiile intr-o gama mult mai larga de discipline. Acest concept recunoaste faptul ca multe dintre procese se repeta in cazul diferitelor functii de business sau ca necesita implicarea mai multor parti din companie. 
Prin includerea acestor angajati intr-o singura organizatie, echipa poate sa beneficieze de pe urma experientei fiecaruia, sa foloseasca mai bine cunostintele tuturor si sa furnizeze servicii mai coerente colegilor din zona de business. O astfel de echipa ofera procesari complete de servicii suport pentru mai multe functii, mult mai rapid si la o calitate superioara.

Concentrarea „pe client“
Organizatiile globale care ofera servicii suport de business pot, de asemenea, sa depaseasca limitele proceselor care au fost in mod traditional obiectul de activitate al centrelor de servicii partajate si al conventiilor de externalizare, preluand activitati de cercetare si dezvoltare, raportare financiara si analize de date. Prin urmare, ele sunt capabilie sa aduca o valoare adaugata si sa reduca, in acelasi timp, si costurile.

Dezvoltarea acestor organizatii reprezinta o buna ilustrare a vectorilor-cheie de crestere a performantei in medii economice, competitive identificati de studiul Ernst & Young – Growing Beyond. Rezultatele acestui studiu avertizau ca, desi presiunea pe rezultate este considerata esentiala de majoritatea organizatiilor, doar companiile care privesc catre viitor si sunt concentrate pe consumator vor reusi. Orientarea catre serviciile globale de business, in care toate activitatile care nu sunt concentrate pe consumator sunt realizate de o singura echipa de experti, face posibila concentrarea companiei pe client.

Companiile de succes trebuie, de asemenea, sa fie agile operational intr-un mediu de business cu o volatilitate fara precedent. Organizatiile globale de servicii suport de business pot asigura o buna scalabilitate, atat in cazul cresterii organice sau al contracta-rii, cat si pentru activitati precum fuziuni, achizitii sau dezinvestire.
Pe de alta parte, organizatiile globale de servicii de business seteaza noi niveluri de competitivitate a costurilor, de cele mai multe ori, ca urmare a unor imbunatatiri semnificative de productivitate. Angajatii care lucreaza in echipe ce servesc mai multe functiuni de business au o viziune mai clara asupra factorilor care influenteaza atat costurile, cat si valoarea.

 

Invitatie la dialog

      Tribuna economica si-a facut datoria sesizand asemenea asemenea probleme. Este randul Dumneavoastra sa interveniti, stimati cititori: economisti, experti-contabili, fiscalisti, finantisti, specialisti din organe de control/audit, juristi, consilieri juridici, avocati, cercetatori in domeniul economico-juridic, cadre didactice universitare, studenti etc.

      Va invitam sa interveniti cu propriile sesizari, comentarii si opinii care sa contina: • experienta proprie in domeniu, in confruntarea cu disfunctionalitatile sesizate in articol; • puncte de vedere, argumente in acord sau in contradictie cu cele prezentate; • solutii, propuneri de rezolvare a problemelor puse in dezbatere si posibilelel efecte pozitive. In cazul analizelor de economie mondiala asteptam interventii privind: • solutii de transpunere in economia romaneasca a prioritatilor integrarii europene; • sau a experientei de top inregistrate pe plan mondial (implementare de practici moderne, perfectionari legislative s.a.).

 Sus  
 
promo

     
 
 
GRATUIT! Intrebari - raspunsuri la problemele
economico juridice presante pe
FORUM

click aici
GRATUIT! Comentarii si solutii, analiza
si evaluari pe
BLOG

click aici

GRATUIT! Primiti periodic noutatile din revista
" Tribuna Economica" abonandu-va acum la
NEWSLETTER

click aici
Comandati acum publicitate in revista
" Tribuna Economica" si/sau in publicatiile noastre lunare
PUBLICITATE
click aici

     

Untitled Document

 
 
 

Grupul de presa si editura
TRIBUNA ECONOMICA (TE)
Decanul presei economice românesti

Traditii din 1899
PRODUSE EDITORIALE
PRESA TE: Revista saptamânala Tribuna economica Reviste lunare specializate ( “Impozite si taxe” “Buletin economic legislativ” “Raporturi de munca” “Control economic financiar” “Finante, Banci, Asigurari” “Gestiunea si contabilitatea firmei” “Economie si administratie locala” “Revista presei economice”)

EDITURA TE: Zeci de carti de specialitate economico-juridice anual

TE ELECTRONIC: Site TE Blog TE Forum TE Newsletter TE Publicitate Dictionar economic Interventii TE în economie Librarie electronica ( Carti electronice Brosuri electronice Dispozitive electronice de citit)
ATESTARI
Trofee (Laurii TE 1999 - acordat cu ocazia împlinirii a 100 de ani de presa economica româneasca - de catre GPETE, alte trofee acordate de CNIPMMR s.a.) Medalii (acordate de GPETE, OSIM, ROMEXPO, SNSPA-FAP s.a.) Premii/Diplome de onoare si excelenta (acordate de SRR, SCPB, INS, TIBCO, CNIPMMR s.a.) Atestate de prezenta în topul firmelor nationale (acordate de CCIR, CCIMB, CNIPMMR s.a.) Marketing afiliat (Big G, E-mag s.a.) Aprecieri/Evaluari/Marturii (înscrise pe site la sectiunea - Despre noi, - primite de la peste 75 de companii cu capital de stat si firme particulare, institutii publice s.a.) Certificare trafic site (TR) Design site special extralat (DeBIT Services) Marci de presa înregistrate (OSIM)
PARTENERI

Consiliul National al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România
Camera de Comert si Industrie Prahova
Camera Auditorilor Financiari din România
Camera de Comert si Industrie Iasi
Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din România
Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timis
Camera de Comert si Industrie Cluj
Bursa de Valori Bucuresti
Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti
Camera de Comert si Industrie Bacau
Camera de Comert, Industrie si Agricultura Braila

Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România
Centrul de Cercetari Financiare si Monetare - Victor Slavescu
Institutul Bancar Român
Academia de Studii Economice din Bucuresti
Musat & Asociatii
Camera de Comert, Industrie, Navigatie si Agricultura Constanta
Institutul National de Statistica
Fondul Român de Contragarantare
DeBit Services
Camera de Comert si Industrie Dolj
Camera de Comert, Industrie si Agricultura, Arad
 
     
     
 
 
 

Ilustratii/texte noi in fiecare zi, cu metodologii si solutii practice, cu tehnici de lucru si proceduri, pe probleme importante:

actualitate evolutii-tendinte
impozite si taxe consultanta management-marketing concurenta finantele firmei piete financiare gestiunea si contabilitatea firmei informatica banci-asigurari protectia consumatorului resurse umane comentariul specialistului rentabilitate-eficienta evaluare si analiza control-audit raspunderi si sanctiuni economie locala administratie publica teme europene economie mondiala legislatie economica consilier juridic teorii-idei carte economica revista presei economice
Prieteni: apreciati, comentati si distribuiti acum!
 
     
 
Intrebari frecvente Termeni de utilizare Confidentialitate Responsabilitati Harta site Contact Marci inregistrate Drepturi rezervate
 
ARHIVA


      
 
  Site realizat de DeBIT Services Copyright © 2006 - Tribuna Economica. Toate drepturile rezervate.