Salarizarea in administratia publica Claudiu BOCEAN
Prin Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice se modifica fundamental principiile salarizarii in domeniul administratiei publice, precum si modul de structurare a sistemului de recompensare.
Legea are o aplicare etapizata ce da posibilitatea ca nici un salariu sa nu scada, inghetand totodata cresterea salariilor care se situeaza peste nivelurile stabilite prin aceasta lege. Cresterea salariilor ce se situeaza sub nivelurile stabilite prin aceasta lege se va realiza, in functie de restrictiile bugetare, pana in 2015.
Elementele sistemului de salarizare
Sistemul de salarizare reglementeaza remunerarea personalului din sectorul bugetar in raport cu munca depusa, cu cantitatea si calitatea acesteia, cu importanta sociala a muncii, cu conditiile concrete in care aceasta se desfasoara, cu rezultatele obtinute, precum si cu principiile enuntate.
In sistemul de salarizare din administratia publica sunt cuprinse salariile de baza, sporurile si premiile. Coeficientii de ierarhizare pe baza carora se stabilesc salariile de baza, sporurile si alte drepturi specifice fiecarui domeniu de activitate sunt prevazuti in anexele Legii nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice.
Valoarea coeficientului de ierarhizare 1,00, pentru anul 2010, este de 705 lei, iar cresterea coeficientului de ierarhizare 1,00 dupa anul 2010 va fi conditionata de reducerea numarului de angajati necesara realizarii tintelor anuale privind ponderea cheltuielilor de personal in produsul intern brut, in vederea atingerii unui nivel al coeficientului de ierarhizare 1,00 de 1100 RON in 2015.
Salariile de baza
Salariile de baza se diferentiaza pe functii in raport cu nivelul pregatirii profesionale, experienta si raspunderea in munca, precum si cu nivelul de complexitate al activitatii, specifice fiecarui post. In cadrul fiecarei functii, salariile de baza se diferentiaza pe grade in cazul studiilor superioare, studiilor superioare de scurta durata si pe trepte profesionale in cazul studiilor medii, astfel incat sa se asigure posibilitatea diferentierii salariilor de baza individuale in raport cu nivelul pregatirii profesionale a fiecarei persoane si cu experienta acesteia in munca.
De regula, se utilizeaza 2-3 grade si respectiv 2-3 trepte profesionale. In cadrul fiecarui grad sau fiecarei trepte profesionale, diferentierea salariilor de baza se face pe un numar de 5 gradatii, corespunzatoare celor 5 transe de vechime in munca.
Salariile de baza se determina prin inmultirea coeficientilor de ierarhizare prevazuti pentru fiecare functie cu valoarea coeficientului 1,00, rotunjindu-se din leu in leu, in favoarea salariatului.
Pentru personalul care ocupa o functie de conducere, diferentierea salariilor de baza se face utilizandu-se doua niveluri de salarizare corespunzatoare celor doua grade, care contin indemnizatia de conducere, sporul de vechime, precum si sporurile cuprinse in coeficientii de ierarhizare.
Sporuri si alte drepturi ale personalului din administratia publica
In raport cu conditiile in care se desfasoara activitatea, poate fi acordat personalului salarizat, cu respectarea prevederilor legale, pentru conditii periculoase sau vatamatoare, un spor de pana la 15% din salariul de baza, corespunzator timpului lucrat la locurile de munca respective.
Locurile de munca, categoriile de personal, marimea concreta a sporurilor, precum si conditiile de acordare a acestora se stabilesc prin regulament de catre ordonatorul principal de credite, cu consultarea sindicatelor si cu avizul comun al Ministerului Finantelor Publice si al Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
Personalul care, potrivit programului normal de lucru, isi desfasoara activitatea in timpul noptii, intre orele 22.00 si 6.00, beneficiaza pentru orele lucrate in acest interval, de un spor pentru munca prestata in timpul noptii de 25% din salariul de baza daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.
Orele prestate peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul incadrat in functii de exe-cutie sau de conducere, se compenseaza cu timp liber corespunzator. In cazul in care munca prestata peste durata normala a timpului de lucru nu a putut fi compensata cu timp liber corespunzator, aceasta se plateste in luna urmatoare, cu un spor de 75% aplicat la salariul de baza.
Munca prestata peste durata normala a timpului de lucru si sporul se pot plati numai daca efectuarea orelor suplimentare a fost dispusa de seful ierarhic, fara a se depasi 360 ore anual. In cazul prestarii de ore suplimentare peste un numar de 180 ore anual este necesar acordul sindicatelor reprezentative, sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor, potrivit legii.
La locurile de munca la care durata normala a timpului de lucru a fost redusa, potrivit legii, sub 8 ore pe zi, depasirea programului de lucru astfel aprobat se poate face numai temporar, fiind obligatorie compensarea cu timp liber corespunzator.
Munca prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare nu se lucreaza in cadrul schimbului normal de lucru, se plateste cu un spor de 100% din salariul de baza al functiei indeplinite. Munca astfel prestata si platita nu se compenseaza si cu timp liber corespunzator.
Pentru activitatea desfasurata de nevazatorii cu handicap accentuat, in cadrul programului normal de lucru, se acorda un spor de 15% din salariul de baza.
Suma sporurilor acordate cumulat pe total ordonator principal de credite nu poate depasi 30% din suma salariilor de baza.
Articolul poate fi consultat in intregime in numarul 4 al revistei.
